Dacă s-ar întocmi un clasament global al consumului de energie electrică, care să includă atât marile companii de tehnologie, cât și statele, Google și Microsoft s-ar clasa peste mai mult de o sută de țări, scrie Corriere della Sera.
Mai mult decât Tunisia sau Iordania, puțin mai puțin decât România, Slovacia sau Ecuador. Sau ca Azerbaidjan, care are mai mult de zece milioane de locuitori, arată G4Media.
Datele provin dintr-o analiză realizată de expertul în industrie Michael Thomas pe baza datelor de la Administrația americană pentru informații energetice (EIA) și a rapoartelor de mediu ale celor două companii.
Astfel, în 2023 Microsoft și Google au consumat 24 și respectiv 25 TWh. O țară precum Italia a consumat aproximativ 300 TWh anul trecut, dar pentru a satisface nevoile energetice a peste 60 de milioane de cetățeni. Pentru a da un alt ordin de mărime, Nigeria – care are aproape 220 de milioane de locuitori – a consumat 32 TWh în 2023.
România a consumat în 2023, conform datelor Transelectrica, 53,4 TWh.
Companiile dau vina pe IA pentru creșterile din ultimii ani a consumului de energie, în ciuda faptului că ele și alte mari companii de tehnologie s-au angajat să își reducă consumul până în 2030. Tendința, până în prezent, este însă opusă. De exemplu, Google a subliniat că, în comparație cu 2019, emisiile sale de CO2 au crescut cu 48%. Cifre similare vin de la Microsoft: +30% din 2020.
Inteligența artificială generativă determină în prezent profiturile uriașe ale Microsoft și Google, dar și ale celorlalte mari companii de tehnologie, scriu jurnaliștii italieni.
Cu toate acestea, în scurt timp, această cursă va trebui să țină cont de raritatea resurselor din care se „hrănește”: nu numai electricitatea, ci și mii de litri de apă dulce, necesare în principal pentru răcirea centrelor de date. Elon Musk a dat deja o dată: până în 2025 nu va exista suficientă energie pentru a susține creșterea inteligenței artificiale.
Acesta este și motivul pentru care diverse părți se străduiesc să identifice noi surse alternative de energie, privind în primul rând la energia nucleară. Microsoft, de exemplu, a încheiat un parteneriat cu Helion, care se așteaptă să înceapă să producă energie prin fuziune nucleară până în 2028.
Sam Altman și OpenAI sunt, de asemenea, pe aceeași traiectorie. Google, pe de altă parte, se dedică energiei geotermale și a semnat deja un acord inițial cu Fervo.
