Suspectul, împreună cu alți militari, a elaborat, la cererea autorităților ucrainene, un plan menit să distrugă conductele de gaz Nord Stream 1 și Nord Stream 2", a precizat Parchetul într-un comunicat, reamintind că aceste conducte submarine au fost sabotate cu explozibili în septembrie 2022.
Acuzatul fusese arestat pe 21 august 2025 în Italia, apoi extrădat în septembrie din Italia în Germania. Identificat la acea vreme sub numele de Serhii Kuznețov, acesta a afirmat că, la momentul faptelor și până în 2023, a fost comandant în armata ucraineană și a susținut că se afla în Ucraina în momentul sabotajului. Potrivit acuzării, suspectul și complicii săi (scafandri, căpitanul și pirotehnistul) au închiriat un iaht în Germania și s-au îndreptat spre insula daneză Bornholm. De acolo, echipa sa a fixat încărcături explozive pe conducte, înainte de a le activa și de a distruge gazoductele, scrie News.ro.
"Obiectivul era de a împiedica pe termen lung livrările de gaz prin conducte și de a face în așa fel încât Rusia să nu mai poată utiliza veniturile provenite din comerțul cu gaz natural pentru a-și finanța efortul de război", menționează Parchetul.
Nord Stream 2 nu era încă în funcțiune la momentul respectiv. Nord Stream 1 furniza, înainte de invazia rusă a Ucrainei, "aproximativ jumătate din necesarul anual de gaze naturale" al Germaniei, reamintește comunicatul.
Berlinul a fost criticat pentru Nord Stream, lansat în 2011, deoarece conductele au sporit dependența energetică a Europei față de o țară ostilă. După invazie, UE a fost nevoită, de altfel, să pună capăt majorității importurilor sale de hidrocarburi rusești, ceea ce a dus la o creștere vertiginoasă a costurilor energiei.
Ucraina nu și-a recunoscut niciodată responsabilitatea pentru sabotaj, dar nici nu și-a ascuns satisfacția, considerând legitim orice atac capabil să slăbească capacitatea Kremlinului de a-și finanța războiul.
În anul 2020 circa 55% din importurile de gaze ale Germaniei au provenit din Rusia. Începând din 2022, odată cu invazia rusă în Ucraina și cu demersurile susținătorilor europeni ai acesteia de a diminua importurile de energie rusească, Germania și-a sporit achizițiile de gaz din alte surse, iar din septembrie același an a fost nevoită să înceteze complet importul de gaz rusesc prin gazoductele Nord Stream 1 și 2, după ce acestea au fost avariate în urma unor explozii subacvatice.
După acest sabotaj, anchete judiciare au fost deschise de Germania, Suedia și Danemarca. Anchetele au fost închise în cele două țări scandinave în 2024, dar ancheta germană a identificat o celulă ucraineană alcătuită din cinci bărbați și o femeie ca participanți la sabotaj, care conform Parchetului german a fost efectuat prin plasarea de explozivi pe conducte de către scafandri.
Germania a renunțat complet la Nord Stream
Deși un tronson al Nord Stream 2 mai poate fi folosit – celelalte necesitând reparații complexe – și Rusia a propus Germaniei să-i livreze gaz prin acesta, Berlinul a refuzat, invocând invazia rusă în Ucraina și noua politică a UE de reducere a importurilor de gaze naturale rusești.
Schimbarea surselor de aprovizionare cu gaze este principalul factor care explică creșterea prețurilor la încălzire în Germania, dar și în alte țări europene, explică Andreas Fischer, expert în chestiuni energetice la Institutul German de Economie (IW).
