Volumele de gaz rusesc furnizat Ungariei prin Ucraina, care nu mai dorește însă să reînnoiască începând de anul viitor acordul de tranzit cu Gazprom, pot fi redirecționate către gazoductul Turk Stream, a declarat ministrul maghiar de Externe, Peter Szijjarto. Așa cum a anunțat Profit.ro, marii producători de gaze din România, Romgaz și OMV Petrom, dar mai ales operatorul sistemului de transport, Transgaz, s-ar putea număra printre marii câștigători ai unei eventuale decizii a Ucrainei de a nu mai prelungi acordul de tranzit al gazelor către UE cu Rusia după 2024.
Motivul: Gazul transportat prin Turk Stream poate ajunge în Ungaria fie tranzitând întreaga Bulgarie și Serbia, fie intrând în România prin coridorul transbalcanic, cu fluxul inversat, pentru ca apoi să fie reexportat în Ungaria.
„Ungaria a luat măsuri la timp pentru a se asigura că eforturile de diversificare privesc nu numai sursele, ci și traseele. Importanța gazoductului Turk Stream este decisivă, deoarece are o capacitate de 8,5 miliarde de metri cubi spre Ungaria și poate acoperi complet tot volumul de gaze provenit din Rusia în baza contractului pe termen lung semnat cu Gazprom”, a declarat Sijjarto, citat de publicația maghiară Orosz Hirek.
Capacitatea de transport prin punctul de interconectare dintre România și Ungaria de la Csanadpalota, de 73 GWh/zi, este utilizată în totalitate. De la 1 octombrie însă, aceasta va crește la 78,8 GWh/zi, iar o capacitate de peste 77 GWh este deja rezervată.
Capacitatea de export către Ungaria, tehnică și rezervată până la finalul anului
În prezent, gazul rusesc mai este transportat prin conducte doar printr-unul din tronsoanele din Ucraina și prin Turk Stream. Iar o parte din gazul din Turk Stream tranzitează România în direcția Ungaria, probabil și Austria.
În absența livrărilor rusești prin Ucraina, care, în ultima perioadă s-au ridicat la 430 GWh/zi, tranzitul gazelor rusești către Europa s-ar putea muta integral prin Turk Stream, gazoduct prin care în această vară a transportat 200-250 GWh/zi. Capacitatea totală de transport a Turk Stream către Europa se ridică la 576 GWh/zi, de unde rezultă că, în prezent, este neutilizată o capacitate aproape similară celei pe care statele europene o utilizează în prezent în Ucraina. Totuși, capacitatea utilizată atât prin Ucraina, cât și prin Turk Stream pe timp de iarnă este evident mai ridicată, ceea ce ar avantaja producătorii autohtoni, OMV Petrom, Romgaz și BSOG (sau Engie, care a cumpărat în avans producția declanșată de americani în Marea Neagră anul trecut), care ar putea compensa diminuarea livrărilor din Rusia către UR, dar și către Ucraina și Republica Moldova. România a fost în această vară deja exportator net de gaze, iar în eventualitatea începerii producției în Neptun Deep, poziția sa de furnizor extern al altor state europene s-ar putea consolida.
În plus, Transgaz ar câștiga de pe urma mutării tranzitului gazului rusesc, dar și celui alternativ celui rusesc (azer, kazah sau LNG din Grecia) către Europa prin România, încasând atât tarfe de rezervare capacitate, cât și de transport superioare.
În decembrie 2019, Moscova și Kievul au convenit să prelungească tranzitul gazelor rusești pe teritoriul ucrainean pentru perioada 2020-2024, cu posibilitatea reînnoirii acordului pentru încă 10 ani, ceea ce, în condițiile actualului război din Ucraina, este exclus. Contractul prevede tranzitul a 65 de miliarde de metri cubi de gaze în 2020 și 40 de miliarde de metri cubi anual, din 2021 până în 2024.
În septembrie 2021, Ungaria și Gazprom au semnat un contract de furnizare a 4,5 miliarde de metri cubi de gaz pe an în următorii 15 ani. Dintre aceștia, 3,5 miliarde de metri cubi sunt transportați prin Serbia și 1 miliard prin Austria ocolind Ucraina. Acest volum corespunde la aproximativ 12,3 milioane de metri cubi de gaz pe zi.
În august 2022, Ungaria a anunțat un acord conform căruia de la 1 septembrie va primi încă 5,8 milioane de metri cubi de gaz pe zi prin Turkish Stream și prin Serbia.
