Uniunea Europeană pregătește un al șaptelea pachet de sancțiuni împotriva Moscovei, dar este deja clar că nu va reduce importurile de gaz rusesc, căci prea multe state membre nu se pot adapta îndeajuns de repede la noua situație, a declarat premierul ceh Petr Fiala într-un interviu pentru Reuters.
Executivul european este pe punctul de a finaliza noul pachet de sancțiuni pentru a intensifica presiunea asupra Moscovei pe fondul invaziei în Ucraina. Printre noile măsuri, premierul ceh a menționat interzicerea importurilor de aur rusesc, extinderea listei de bunuri cu dublă utilizare ce vor fi interzise pentru export în Rusia, precum și adăugarea unor noi nume de oficiali ruși pe lista neagră a UE, scrie Agerpres.
Comisia Europeană ar trebui să fie gata să prezinte acest pachet în zilele următoare, iar statele membre ar putea să-l aprobe imediat după aceea, a spus Fiala în interviu.
"Un al șaptelea pachet de sancțiuni este în curs de pregătire și cred că este o treabă bună1", a remarcat premierul ceh de la biroul său din Praga.
"În mod categoric problematică este includerea energiei în (pachetul de) sancțiuni pentru că trebuie respectată regula ca sancțiunile să aibă un impact mai mare asupra Rusiei decât asupra țărilor care le impun", a explicat el.
În interviul pentru Reuters Fiala a declarat că nu există nicio șansă ca gazul să fie inclus pe lista cu sancțiuni.
"Cred că nu ar trebui să fie acolo, deoarece o serie de țări depind de gazul rusesc", a argumentat el.
Republica Cehă, care a preluat președinția rotativă a UE, pentru șase luni, de la 1 iulie este una dintre țările dependente de Rusia pentru aproape toate nevoile sale de gaz.
Pe ansamblu, 40% din necesarul de gaze naturale al UE provenea din Rusia înainte ca Moscova să invadeze Ucraina.
Cehii fac tot posibilul pentru a-și reduce dependența de gazele rusești, "dar nu se va întâmpla iarna aceasta", a spus premierul ceh.
Primele șase runde de sancțiuni au inclus înghețarea activelor și interdicții de eliberare a vizelor pentru oligarhi și responsabili ruși, controale la export, înghețarea activelor Băncii Centrale a Rusiei, excluderea băncilor rusești din sistemul internațional de plăți SWIFT și interzicerea importurilor de cărbune și petrol rusesc.
Dar importurile de gaze nu au fost atinse nici măcar pe fondul solicitărilor din partea Ucrainei pentru un astfel de embargo.
Ultimele sancțiuni sunt în curs de pregătire în contextul temerilor crescânde ale Europei că Rusia ar putea prelungi lucrările de mentenanță programate la gazoductul Nord Stream-1, care au început la 11 iulie și ar urma să dureze 10 zile.
Aceasta ar afecta și mai mult aprovizionarea europeană cu gaze și ar perturba planul țărilor de a-și face stocuri pentru iarnă, amplificând riscul unei crize energetice.
În acest context, premierul ceh a declarat că Europa trebuie să fie pregătită pentru posibilitatea ca fluxul de gaze prin Nord Stream-1 să nu se reia și să caute surse alternative de aprovizionare cu gaze, cum ar fi gaz natural lichefiat (GNL) și să fie pregătite să-și împartă resursele cu statele membre.
O altă idee pe care el o susține este de a lansa achiziții comune de gaze în UE, dar a avertizat că obiectivul este dificil de realizat atât din punct de vedere tehnic, cât și administrativ.
"Nu vreau să fiu prea optimist" a spus Fiala, întrebat dacă achizițiile comune ar putea începe încă din acest an, adăugând că miniștrii energiei din UE vor discuta această propunere în cadrul unei reuniuni extraordinare preconizată pentru 26 iulie.
