Prețul mediu ponderat al gazelor naturale importate de România în septembrie anul acesta de la gigantul rus de stat Gazprom a fost de 258 dolari/mia de metri cubi, cu peste 28% mai redus decât în septembrie 2014, când s-a cifrat la 361 dolari/mia de metri cubi, potrivit datelor Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).
Ieftinirea gazelor din import a survenit în pofida creșterii consumului de gaze cu 4%, de la 6,044 milioane MWh în septembrie 2014 la 6,285 milioane MWh în septembrie 2015. Majorarea cererii de gaze naturale a fost însoțită de reducerea masivă a ponderii importurilor în total consum, de la 1,66% în septembrie 2014 la doar 0,03% în septembrie 2015.
Scăderea cotațiilor gazelor din import a redus semnificativ decalajul de preț dintre gazele livrate de Gazprom, prin intermediarii WIEE și Conef, și gazele naturale din producția internă. Astfel, la nivelul lunii septembrie 2015, gazele din import costau echivalentul a 93,96 lei/MWh, cu 18,8% mai mult decât cele vândute de producătorii români furnizorilor clienților finali din piața concurențială (79,10 lei/MWh).
Spre comparație, în ianuarie anul acesta, prețul mediu ponderat al gazelor din import (136,58 lei/MWh) era cu peste 70% mai mare decât cel al producției interne vândute pe piața liberă (80,18 lei/MWh).
Contractele pe termen lung cu Gazprom prevăd indexarea prețului de livrare al gazelor naturale importate la evoluția cotațiilor mondiale la țiței, cu o întârziere care merge, în general, de la 6 la 9 luni. Între septembrie 2014 și septembrie 2015, cotația medie spot a sortimentului de țiței Brent a scăzut cu 52%, de la 96 la 46 dolari/baril.
Scăderea consumului de gaze naturale în România în ultimii doi ani a determinat ANRE să reducă nivelul stocurilor de gaze pe care furnizorii au obligația de a le înmagazina în depozite subterane în vederea iernii 2015-2016 cu 11,5% față de nivelul normei de stocare aferent iernii trecute.
Consumul de gaze naturale al României a scăzut accentuat în 2013 și 2014, după un vârf înregistrat în perioada 2010 - 2012. Consumul a scăzut cu peste 8% în 2013 și cu încă 4% anul trecut. Principala cauză a fost reducerea masivă a consumului din industrie, în special cel al producătorilor de îngrășăminte chimice, o serie de combinate majore încetându-și sau reducându-și activitatea, dar și al centralelor electrice pe gaze naturale, ca urmare a creșterii masive a producției de energie electrică din surse regenerabile.
Din aceeași cauză, s-au redus drastic și importurile de gaze naturale de la gigantul rus Gazprom. Anul trecut, importurile de gaze au scăzut la jumătate față de 2013. În 2015, din aprilie până în septembrie, România nu a mai importat deloc gaze din Rusia.
Pe de altă parte, sistarea furnizării de gaze naturale din Rusia către UE rămâne principalul risc pentru siguranța aprovizionării cu gaze naturale a României, potrivit Guvernului, care evaluează acest risc ca având probabilitate medie și impact potențial major.
Ministerul Energiei consideră condițiile meteo extreme ca având, de asemenea, o probabilitate medie, însă impactul lor potențial este apreciat ca fiind mai redus decât cel al sistării furnizării de gaze de către Rusia, respectiv "notabil", nu "major".
Alte riscuri enumerate de Ministerul Energiei sunt defecțiunile pe direcțiile de transport din Federația Rusă și problemele tehnice în sistemul național de transport de gaze (probabilitate scăzută și impact potențial major), precum și apariția de dezechilibre în activitatea de înmagazinare a gazelor naturale (probabilitate scăzută, impact potențial notabil).
