Guvernul de la Paris a anunțat, cu circa 3 luni înainte de alegerile prezidențiale la care președintele Emmanuel Macron vrea să obțină al doilea mandat la conducerea Franței, că va obliga gigantul energetic EDF, operatorul de centrale nucleare la care statul francez deține aproape 84% din acțiuni, să își majoreze cu 20% vânzările de electricitate la preț plafonat către concurenții săi de pe piața de furnizare, de la 100 la 120 TWh pe an.
Legislația din Hexagon obligă EDF, cel mai mare producător de energie din Franța, să vândă celorlalți furnizori o parte din energia produsă de centralele sale nucleare, la preț reglementat, de doar 42 euro/MWh. Asta în condițiile în care, pe piața angro, cotațiile sunt în prezent de circa 250 euro/MWh, adică de 6 ori mai mari.
În acest fel, Guvernul vrea să se țină de promisiunea de a limita la 4% scumpirea energiei electrice în Franța anul acesta, într-un context în care toate prețurile de consum sunt în creștere pronunțată, scrie Le Monde. Pentru a limita întrucâtva costurile acestei măsuri pentru EDF, Executivul intenționează să și majoreze ușor prețul reglementat de vânzare impus companiei, de la 42 la 46,2 euro/MWh.
Guvernul a redus deja la maximum principal taxă pe energia electrică, de la 22,50 euro/MWh la numai 50 eurocenți/MWh, ceea ce va provoca la bugetul de stat un minus de încasări de 8 miliarde euro.
"Vom majora cu 20 TWh volumele de energie nucleară vândute la preț redus de către EDF concurenților săi, care vor crește în mod excepțional de la 100 la 120 TWh. Aceste volume vor fi accesibile tuturor consumatorilor, prin intermediul furnizorilor lor, în modalități pe care le vom detalia foarte curând. Furnizorii vor transmite integral acest beneficiu consumatorilor, acest lucru urmând a face obiectul unei supravegheri atente, alături de Comisia de Reglementare a Energiei", a anunțat Ministerul pentru Tranziție Ecologică de la Paris.
EDF se confruntă deja cu problema prelungirii opririi mai multor reactoare din portofoliul său, pentru reparații și mentenanță, fapt care a accentuat criza energetică în întreaga Europă, precum și cu cea a întârzierii dării în folosință a noului reactor de la Flamanville.
