O firmă ce deține o spălătorie auto într-o hală închiriată de la producătorul de geamuri insolvent Gerom SA din Buzău a atras fonduri europene nerambursabile de aproape 200.000 euro prin Programul Operațional Regional (POR) și ar fi cumpărat echipamente IT de procesare de date pe care le-ar fi dat în folosință pentru operațiuni de minare de criptomonede în hala din incinta istoricei fabrici buzoiene. Firma ar fi folosit pentru această activitate intens consumatoare de electricitate instalațiile de alimentare cu energie ale Gerom, care i-au fost cesionate de administratorii de atunci ai fabricii în 2016, cu un an înainte de intrarea în insolvență a companiei producătoare de sticlă, se susține în documente oficiale analizate de Profit.ro.
Gerom SA, prin administratorul său special actual, a acuzat în instanță că întregul aranjament ar fi fost păgubos pentru compania buzoiană listată pe platforma AeRO a Bursei de Valori București (BVB) și că acesta ar fi fost pus la cale de fosta conducere a societății pentru a "căpușa" Gerom. Asta în condițiile în care, potrivit surselor citate, spălătoria auto care a închiriat hala și a preluat liniile electrice de alimentare cu curent ale fabricii de geamuri în scopul minării de Bitcoin, Jet Wash MBG SRL, ar fi controlată de mama fostei directoare economice a Gerom de la acel moment, care ar fi acționat în tandem cu un alt fost administrator de atunci.
În replică, fosta directoare economică a Gerom, care apare în acte oficiale drept "responsabil financiar" al Jet Wash MBG SRL, a susținut tot la tribunal că contractele cu Gerom au fost încheiate și derulate în condiții de deplină legalitate și au reprezentat o sursă de venituri pentru fabrica buzoiană, precum și o modalitate de protecție a accesului acesteia la energie electrică, acuzându-l totodată pe acționarul majoritar al Gerom, care este și principalul creditor al fabricii, că vrea să preia abuziv "activitatea IT" a Jet Wash MBG SRL.
Gerom a fost înființată în 1969, sub denumirea de Întreprinderea de Geamuri Buzău, și fabrica inițial inclusiv recipiente pentru băuturi răcoritoare. După schimbarea de regim politic din decembrie 1989, fabrica s-a reorientat spre producția de geamuri pentru construcții, industria auto, industria mobilei și cea a electrocasnicelor. Compania a fost privatizată în 2002, fiind cumpărată mai întâi de Iamsat Prodconstruct Pitești a omului de afaceri Cătălin Bulf, în prezent lider al PMP Argeș și fost membru al Consiliului Județean, care în perioada ianuarie 2020 – aprilie 2021 a fost secretar de stat la Ministerul Energiei.
Întreprinderea de Geamuri Buzău, 1970. Sursă foto: http://www.comunismulinromania.ro/, via Wikipedia
Ulterior, în 2005, Gerom a fost preluată, ca acționar majoritar (peste 80%), de firma Hystria Expert SRL, controlată indirect, potrivit presei de peste Prut, de familia unuia dintre cei mai bogați oameni de afaceri basarabeni, născut în Ucraina și fost vicepreședinte Lukoil Moldova, Nicolae Ciornîi, printr-un offshore cipriot. Ceilalți acționari sunt fostul deputat din Republica Moldova Valeriu Gumă (circa 15%) și SIF Muntenia (3,82%).
Gumă a fost condamnat definitiv în România la închisoare cu executare în 2013, fiind acuzat că a dat mită 40.000 de dolari în 2006 unui director AVAS pentru ca acesta să "închidă ochii" la nerespectarea unor obligații post-privatizare privind Gerom. Fostul deputat nu a fost însă niciodată încarcerat, el plecând în Republica Moldova, iar anul trecut a revenit în Partidul Democrat din Basarabia, ca șef al organizației Orhei.
Gerom Buzău, care în 2011 a atins un vârf de rulaj anual de peste 34 milioane lei, cu mai mult de 200 de angajați, a intrat în insolvență în 2017, după o tentativă eșuată de concordat preventiv în anul anterior. În prezent, în tabelul preliminar de creanțe al companiei figurează datorii totale de peste 125 milioane lei, cei mai mari creditori fiind entități juridice controlate de acționarul majoritar, cu creanțe însumate de circa 106 milioane lei. Foștii administratori Eugen Cojocaru și Elisabeta Mărunțiș apar ca având de încasat în total aproape 4,4 milioane lei.
În 2012, o firmă înființată în același an în comuna buzoiană Vadu Pașii, Jet Wash MBG SRL, a închiriat o hală aparținând Gerom SA și a deschis acolo o spălătorie auto pentru vehicule de mare tonaj. Până în vara anului 2018, asociat și administrator unic al firmei a fost Măria Stanciu, despre care actuala conducere a Gerom susține că ar fi mama directoarei economice de atunci a Gerom, Elisabeta Mărunțiș. În prezent, potrivit termene.ro, firma este deținută în proporții egale (câte 50%) de Stanciu și de cetățeanul sirian Abdallah Omar, ambii fiind și administratori. Tot în vara anului 2018, Omar și fosta directoare economică a Gerom, Elisabeta Mărunțiș, au înființat la Buzău firma cu profil de comerț online Cryptodata Cloud SRL. Cu un an înainte, Jet Wash MBG SRL a cerut la OSIM înregistrarea mărcii "CryptoData".
Spălătoria auto Jet Wash MBG din incinta Gerom. Sursă foto: Google Earth
Ulterior, în martie 2016, când deja se confrunta cu dificultăți financiare, Gerom SA a încheiat contract de cesiune cu Jet Wash MBG SRL, prin care a cedat spălătoriei auto linii electrice și alte echipamente de alimentare cu energie ale fabricii, cu putere instalată de 9 MW.
În iunie 2018, Jet Wash MBG SRL a semnat contract de finanțare cu Ministerul Dezvoltării pentru accesarea de fonduri UE nerambursabile de circa 200.000 euro prin Programul Operațional Regional (POR), Axa prioritară 2 – Îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii, Prioritatea de investiții 2.1 – Promovarea spiritului antreprenorial, în special prin facilitarea exploatării economice a ideilor noi și prin încurajarea creării de noi întreprinderi, inclusiv prin incubatoare de afaceri.
Spălătoria auto Jet Wash MBG. Sursă foto: pagina Facebook a companiei
Proiectul pentru care a fost aprobată finanțarea nerambursabilă pentru spălătoria auto din incinta Gerom se intitulează "Achiziția de echipamente IT performante pentru diversificarea activității firmei" și constă în "realizarea unui centru de procesare și prelucrare date care să permită creșterea competitivității societății prin asigurarea de servicii de procesare și prelucrare date direct către clienți, atât din România, cât și din străinătate", potrivit documentelor publice oficiale. Legislația în baza căreia a fost acordată atunci finanțarea nerambursabilă nu excludea minarea de criptomonede de pe lista activităților finanțabile.
Valoarea totală a proiectului, cu tot cu contribuția proprie a beneficiarului, a fost de circa 1,31 milioane lei, din care plăți nerambursabile – 868.000 lei (737.497 lei din bugetul UE și 130.147 lei din bugetul de stat național). În documentele proiectului POR, drept persoană de contact și responsabil financiar al Jet Wash MBG SRL apare Elisabeta Mărunțiș, fost administrator și director economic la Gerom Buzău. În vara anului 2018, potrivit datelor AEGRM, firma a contractat și o facilitate de credit de la ING Bank, în sumă neprecizată public.
Cu acești bani, spălătoria auto a cumpărat un număr de 165 de unități de procesare de date, cu următoarele specificații:
"Noul administrator special numit în 03.05.2018, ulterior numirii, a găsit societatea SC Gerom SA fără curent electric deoarece numitul Cojocaru Eugen a cesionat către societatea deținută în fapt de dânsul și doamna Mărunțiș, și anume JET WASH, capacitatea electrică și dreptul de proprietate asupra liniilor electrice. Anexăm alăturat acest contract de cesiune, precum și cererea administratorului judiciar de anulare a actului și punerea sechestrului judiciar asupra acestora. De asemenea, tot prin încălcarea atribuțiilor sale de membru al Consiliului de Administrație, a închiriat la un preț derizoriu un spațiu din cadrul SC Gerom SA către aceeași societate administrată în fapt de dânsul și doamna Mărunțiș, contract ce, la fel, a făcut obiectul denunțării de către administratorul judiciar. Astfel, după înființarea societății, au întocmit un contract de închiriere prin care SC Gerom SA dădea în folosință către SC Jet Wash MBG SRL un spațiu în vederea efectuării activităților de spălătorie auto, însă, în fapt, această spălătorie era doar o interfață a unei mari uzine de criptomonedă. Prin urmare, SC Jet Wash MBG SRL este societatea "căpușă” a SC Gerom SA, deținută în fapt de Cojocaru Eugen, alături de Mărunțiș Elisabeta. Cei doi au întreprins această activitate în frauda societății SC Gerom SA, practic au închiriat spațiile de la SC Gerom SA și au vândut puterea electrică la un preț derizoriu și fac hosting pentru echipamente de minat criptomonedă, adică subînchiriază spațiu și putere electrică către subcontractori la prețuri de la 6 euro și până la 14 euro pe echipament (un echipament de minare are 50x50 de cm aproximativ, astfel că într-un metru pătrat intră cel puțin 24 de echipamente), conducând astfel profitul pe care ar fi trebuit să îl realizeze SC Gerom SA prin folosința bunurilor sale către societatea căpușă SC Jet Wash MBG SRL", se susține într-unul din documentele multiplelor procese dintre Gerom și Jet Wash MBG SRL.
În replică, Elisabeta Mărunțiș a declarat, tot în instanță, că contractele dintre Gerom și Jet Wash MBG au fost încheiate și derulate în condiții de deplină legalitate și au reprezentat o sursă de venituri pentru fabrica buzoiană.
"Societatea JET WASH MBG SRL este o societate legal înființată. Societatea a închiriat o ruină de spațiu în anul 2012, la sugestia directorului general (…), care a indicat faptul că mai bine închiriază un spațiu unei persoane cunoscute, de unde să aibă certitudinea că va încasa chiria, decât să încheie contracte cu diverși chiriași care nu își achită obligațiile. (…) În ceea ce privește chiria, aceasta a fost facturată și achitată de JET WASH MBG SRL încă din anul 2012, acest lucru fiind de o evidență de necontestat (…). (…) Referitor la cesiunea de putere (electrică – n.r.), aceasta este iar o susținere mincinoasă. Așa cum reiese din Procesul verbal încheiat de ANRE (…), GEROM SA a fost obligată la pct. 7 din măsuri să asigure emiterea de ATR-uri pentru chiriași. În plus, societatea avea o suprafață mare de hale ruinate pentru care nu a obținut acceptul de demolare (…), iar pentru a nu fi amendați de Inspectoratul pentru Disciplină în Construcții, care a obligat societatea să întrețină și să reabiliteze ruinele, s-au căutat chiriași pentru spațiile disponibile în scopul ca aceștia să efectueze reparații, urmând ca investițiile să fie compensate cu contravaloarea chiriei. (…) Cu privire la puterea electrică instalată, GEROM SA deținea conform ATR-ului din 2008 o putere instalată de 20 MW. Deoarece în anul 2004 au fost oprite liniile de producție a geamului și societatea nu a mai putut consuma întreaga putere, distribuitorul de energie a luat decizia de a redistribui puterea în zona industrială, astfel că în anul 2008 GEROM SA a rămas cu o putere instalată de 10,5 MW. A mai precizat reclamata că nici această putere nu a fost consumată. În anul 2017, când JET WASH MBG SRL a început activitatea de IT, a solicitat de la GEROM SA să îi permită obținerea unui ATR pentru a putea funcționa independent pentru furnizarea de energie electrică. În plus, încă din anul 2016, GEROM SA era deconectată lună de lună pentru neplata facturilor de energie electrică, astfel că cesiunea liniilor electrice a fost o formă de a proteja puterea instalată, în condițiile în care furnizorul de energie electrică amenința că va întrerupe furnizarea. Acest aspect a fost înțeles și de administratorul judiciar în procedura concordatului. Astfel, în luna ianuarie 2018, administratorul judiciar, acum în procedura insolvenței, notifică furnizorul de energie electrică că denunță contractul pentru 5 linii și menține o singură linie de alimentare cu energie electrică, pentru care a presupus că poate achita consumul de energie electrică. De reținut este și faptul că furnizorul de energie a impus ca JET WASH MBG SRL să achite datoriile restante ale GEROM SA, lucru care s-a și întâmplat. (...) Dacă JET WASH era societate-căpușă a GEROM SA, direcția banilor ar fi trebuit să fie de la GEROM SA la JET WASH MBG SRL și nu invers. Din documentele contabile rezultă că JET WASH MBG SRL a plătit datoriile GEROM SA și a reabilitat halele din surse proprii", a arătat Mărunțiș, susținând că acuzațiile la adresa sa ar face parte dintr-un plan al principalilor creditori ai Gerom, din grupul controlat de acționarul majoritar basarabean Nicolae Ciornîi, "de a prelua activitatea de IT a Jet Wash MBG SRL".
Potrivit sursei citate, în 2018, Jet Wash MBG SRL ar fi semnat un contract pe un an cu o firmă din Bârlad, prin care aceasta din urmă "s-a angajat să cumpere, în calitate de beneficiar, servicii de data-center constând printre altele și în găzduirea echipamentelor electronice - 13 unități de calcul Bitmain Antminer S9 - în schimbul furnizării de bitcoin, litecoin, ethereum sau alte monede virtuale".
Explicația demersului contractual a fost că "aceste aparate de minat bitcoin sau alte monezi virtuale au nevoie de un spațiu special, cu ventilație și o temperatură scăzută pentru o funcționare optimă", iar "în condițiile în care aceste dispozitive nu pot fi ținute în apartamente sau în casă, deoarece au un consum de energie crescut, iar zgomotul este unul mare din cauza dotării acestora cu ventilatoare puternice, acestea au fost date în custodia Jet Wash MBG SRL, care le-a găzduit la adresa punctului de lucru al acesteia" din incinta Gerom.
Echipament Bitmain Antminer S9. Sursă foto: olx.ro
Potrivit datelor raportate la Ministerul Finanțelor Publice (MFP), până în 2017, veniturile totale anuale ale Jet Wash MBG SRL au fost de sute de mii de lei. Acestea au explodat la aproape 5 milioane lei în anul respectiv și peste 8 milioane lei în 2018, scăzând ulterior la 3 milioane lei în 2019 și 710.000 lei anul trecut. În perioada 2017-2019, firma a cumulat profituri nete totale de 1,33 milioane lei, urmate de o pierdere în sumă echivalentă în 2020, cu un număr mediu de 14 angajați.
Ultimele situații financiare depuse de fabrica de geamuri Gerom SA datează din 2018, când compania a raportat venituri de 1,92 milioane lei, pierderi de 7,3 milioane lei și zero angajați.
Contractul de cesiune a liniilor electrice ale Gerom către Jet Wash MBG a încetat în toamna anului 2019 prin acordul părților, însă sunt în continuare litigii pe rol cu privire atât la acesta, cât și la contractul de închiriere a halei industriale.
"(…) chiriașul SC Jet Wash MBG SRL a instalat și pus în funcțiune, fără acord, în hala industrială în suprafață de 7.496 mp, pe o suprafață mai mică de circa 150 mp, două (2) transformatoare noi față în față, cu ventilatoare de răcire, care alimentează, paralel poziționate, stelajele (structuri de rafturi suprapuse – n.r.) cu plăcile video de minat monede virtuale. (…) SC Gerom SA nu recunoaște lucrările electrice ale SC Jet Wash MBG SRL și facturile. Verificările metrologice electrice au fost necesitatea lui SC Jet Wash MBG SRL și Cripto Data, în caz de fluctuație de tensiune, să nu le ardă investițiile de milioane de lei în plăci video, care minează monede virtuale. (…) Nu recunoaște nici facturile de investiții SC Jet Wash MBG SRL, montaj stelaje ș.a., nefiind obligația lui SC Gerom SA să plătească stelajele lui SC Jet Wash MBG SRL și Cripto Data unde sunt poziționate miile de plăci video pentru a mina Bitcoin", a arătat Gerom în instanță.
În 2017, Jet Wash MBG a încheiat un contract de furnizare de energie, în calitate de client, cu furnizorul intrat în insolvență în acel an EVA Energy, contract care prevedea că facturile de consum se vor achita parțial cu criptomonede. După 2 ani, în 2019, EVA Energy a cerut insolvența Jet Wash MBG, susținând că aceasta are facturi neachitate la curent în valoare de 1,13 milioane lei. Pârâta s-a apărat spunând că a achitat facturile parțial cu criptomonede minate prin activitatea proprie, care însă nu fuseseră integral înregistrate de creditoare pe platforma sa, și parțial prin compensare cu o livrare de echipamente de tehnică de calcul.
În cele din urmă, anul trecut, instanța a respins cererea de intrare în insolvență a Jet Wash MBG, însă EVA Energy a deschis ulterior un nou proces de pretenții financiare împotriva firmei, aflat și în prezent pe rol. La rândul său, Jet Wash MBG SRL susține că are de recuperat de la EVA Energy 1,9 milioane lei în urma livrării de echipamente de tehnică de calcul și a dat la rândul său furnizorul de energie în judecată, procesul fiind pe rol.
