Parlamentul European a solicitat, printr-o rezoluție, stabilirea unui "preț al carbonului" pentru anumite importuri ale UE din "țări mai puțin ambițioase din punct de vedere climatic", pentru "a preveni relocarea emisiilor de carbon".
De ce este important: Companiile europene, în special cele din sectoarele mari consumatoare de energie și cu emisii semnificative de gaze cu efect de seră, cer de mult timp introducerea unei taxe CO2 la granița Uniunii Europene, pentru compensarea pierderii de competitivitate cu care se confruntă industria din Europa în raport cu concurenții din state din afara UE, cu legislații de protecție a mediului mult mai laxe și mai puțin costisitoare.
Mai este interesant: Ideea necesității introducerii unei astfel de taxe a fost exprimată în 2019 și de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, precum și de către Frans Timmermans, comisarul european însărcinat cu lupta împotriva modificărilor climatice și prim-vicepreședinte al Executivului de la Bruxelles. Taxa ar funcționa oarecum ca un tarif vamal, ideea fiind ca în prețul produselor importate în UE din afara Uniunii să intre și un cost al emisiilor de carbon similar cu cel impus de măsurile UE de combatere a schimbărilor climatice și suportat de companiile europene.
Unii analiști au considerat că, dacă va fi implementată, o astfel de taxă va înlocui actualele alocări gratuite de certificate de emisii de gaze cu efect de seră pentru industriile europene considerate a se confrunta cu riscuri de relocalizare, din cauza costurilor mari presupuse de respectarea legislației de mediu a UE. Asta și pentru că regulile Organizației Mondiale a Comerțului nu ar permite menținerea ambelor instrumente de intervenție, interzicând așa-numitul "protecționism dublu".
Acum, Parlamentul European a adoptat o rezoluție referitoare la un mecanism al UE de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon (CBAM) compatibil cu normele Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), cu 444 voturi pentru, 70 împotrivă și 181 abțineri. Rezoluția subliniază că ambiția sporită a UE în ceea ce privește schimbările climatice nu trebuie să conducă la relocarea emisiilor de dioxid de carbon, deoarece eforturile globale în domeniul climei nu vor avea de câștigat dacă producția UE este transferată către țări din afara UE care au norme mai puțin ambițioase în materie de emisii.
Prin urmare, eurodeputații sprijină stabilirea unui preț al carbonului pentru anumite bunuri importate din afara UE, dacă aceste țări nu sunt "suficient de ambițioase" în ceea ce privește acțiunile climatice. Acest lucru ar crea condiții de concurență echitabile la nivel mondial, precum și un stimulent, atât pentru industriile din UE, cât și pentru cele din afara UE, de a decarboniza în conformitate cu obiectivele Acordului de la Paris.
Eurodeputații au subliniat că acest mecanism ar trebui să fie compatibil cu normele OMC și să nu fie utilizat în mod abuziv ca instrument de consolidare a protecționismului, ci conceput în mod specific pentru a îndeplini obiectivele climatice. Veniturile generate ar trebui utilizate ca parte a unui ansamblu de venituri proprii pentru a stimula sprijinul bugetar UE pentru atingerea obiectivelor Pactului verde.
Mecanismul ar urma să fie complementar reformei schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) și ar trebui să facă parte dintr-o strategie industrială mai amplă a UE, acoperind toate importurile de produse și produse de bază care fac obiectul ETS.
Conform rezoluției, până în 2023 și în urma unei evaluări a impactului, ETS ar trebui să acopere sectorul energetic și sectoarele industriale mari consumatoare de energie, cum ar fi cimentul, oțelul, aluminiul, rafinarea petrolului, hârtia, sticla, produsele chimice și îngrășămintele, care continuă să primească alocări de certificate CO2 cu titlu gratuit substanțiale și care încă reprezintă 94% din emisiile industriale ale UE.
"Realizarea unei legături între stabilirea prețului carbonului în cadrul CBAM și prețul certificatelor UE în cadrul ETS va contribui la combaterea relocării emisiilor de dioxid de carbon, dar noul mecanism nu trebuie să conducă la o dublă protecție a instalațiilor din UE", se mai menționează în comunicat.
"CBAM reprezintă o ocazie excelentă de a reconcilia aspectele legate de climă, industrie, ocuparea forței de muncă, reziliență, suveranitate și relocarea emisiilor. Trebuie să încetăm să fim naivi și să impunem același preț al carbonului produselor, indiferent dacă acestea sunt produse în interiorul sau în afara UE, pentru a garanta că sectoarele cele mai poluante participă și ele la combaterea schimbărilor climatice și inovează în direcția reducerii emisiilor de dioxid de carbon. Aceasta este cea mai bună șansă de a rămâne sub limita de încălzire de 1,5°C, forțând, în același timp, partenerii noștri comerciali să fie la fel de ambițioși pentru a intra pe piața UE", a declarat, după votul asupra rezoluției, eurodeputatul francez Yannick Jadot, raportor asupra dosarului și membru al grupului Verzilor din Parlamentul European.
Comisia urmează să prezinte o propunere legislativă privind un sistem CBAM în al doilea trimestru al anului 2021, ca parte a Pactului verde european ,precum și o propunere privind modul de includere a veniturilor generate pentru a finanța o parte din bugetul UE. Liderii celor 27 de țări membre ale UE au ajuns în decembrie 2019 la un acord unanim pentru ''introducerea unei impozitări a produselor străine la frontierele Europei dacă nu îndeplinesc aceleași cerințe climatice ca și întreprinderile europene''.
