Dezvoltatorii de parcuri fotovoltaice care au reclamat în urmă cu aproape 2 ani statul român la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington, acuzând România de încălcarea tratatului internațional Carta Energiei prin tăierea subvențiilor pentru producția de energie regenerabilă acordate pe bază de certificate verzi suportate pe facturi de către consumatori, au solicitat Camerei Deputaților de la București documentele pe baza cărora au fost fundamentate legislația românească inițială privind sprijinirea producției de energie verde și modificările pe care aceasta le-a suferit în timp.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Reclamația la adresa României a fost înregistrată la ICSID în iunie 2018, de către companiile LSG Building Solutions GmbH (Austria), Pressburg UK GmbH (Germania), Green Source Consulting GmbH (Austria), Solluce Romania 1 BV (Olanda), Risen Energy Solar Project GmbH (Germania), Core Value Investments GmbH & Co KG Gamma (Germania), Core Value Capital GmbH (Austria), SC LJG Green Source Energy Beta SRL (România), Anina Pro Invest Ltd (Cipru) și Giust Ltd (Cipru).
Acestea fie dețin în România parcuri fotovoltaice funcționale, fie sunt sau au fost implicate în proiecte investiționale de construire a unor astfel de capacități de producție de energie solară, unele dintre ele întrerupte sau abandonate ca urmare a reducerii subvențiilor. De exemplu, Solluce Romania 1 BV, controlată de gigantul sud-coreean Samsung, LJG Green Source Energy Beta și LSG Building Solutions sunt implicate în dezvoltarea parcului solar de 45 MW din comuna Slobozia, județul Giurgiu, aflat în funcțiune.
În aprilie anul acesta, Tribunalul arbitral a aprobat solicitarea reclamanților de a dispune ca statul român să pună la dispoziție mai multe documente legate de evoluția legislației subvențiilor românești pentru energia regenerabilă.
Astfel, reclamanții au cerut Camerei Deputaților toate documentele pregătite de sau pentru aceasta, sau pe care aceasta s-a bazat, în legătură cu politica și analizele economice necesare la concepția, modificarea și implementarea schemei de sprijin prin certificate verzi reglementată prin Legea nr. 220/2008, precum și la modificarea acesteia prin Legile nr. 139/2010 și 134/2012, potrivit informațiilor obținute de Profit.ro.
Au fost, de asemenea, solicitate "orice documente în cadrul cărora orice autoritate publică sau entitate aparținând României a discutat cu privire la posibilitatea ca schema de sprijin prin certificate verzi să fie modificată pe viitor pentru centralele fotovoltaice existente sau puse în funcțiune și autorizate de ANRE înainte de 1 ianuarie 2014".
Tratatul internațional Carta Energiei din 1994, semnat și ratificat și de către România, prevede, printre altele, că investițiile în proiecte energetice ale unei companii dintr-o țară semnatară în alta "se vor bucura de cele mai constante mãsuri de protecție și siguranță și nici o parte contractantã nu va afecta sub nici o formă, prin mãsuri nejustificate sau discriminatorii, activitãțile lor de management, întreținere, folosire, fructificare sau înstrãinare".
Din 2013, autoritățile de la București au început să taie semnificativ din subvențiile acordate producătorilor de energie regenerabilă sub formă de certificate verzi adăugate pe facturile de curent electric ale tuturor consumatorilor de energie electrică din România, pentru a ține sub control prețul final plătit de clienți. De asemenea, a fost plafonată acreditarea capacităților de producție de energie regenerabilă noi pentru accesul la schema de sprijin pe bază de certificate verzi.
Reducerea subvențiilor, cele mai generoase din Europa la debutul schemei de sprijin pentru energia regenerabilă, a continuat și în anii următori, astfel încât, de câțiva ani, organizațiile profesionale ale industriei se plâng că mulți producători de energie verde nu-și mai pot acoperi costurile și intră în insolvență sau faliment. Generozitatea subvențiilor a redus o perioadă prețul energiei pe piețele angro, dar l-a majorat la consumatorii finali.
Cel mai mult au avut de suferit investitorii în parcuri fotovoltaice, în cazul cărora numărul de certificate verzi acordate pe MWh de curent electric produs a fost redus de la 6 la 4, 2 dintre acestea fiind amânate la acordare până în anul 2024, urmând ca apoi să se revină la 6 certificate, iar cele amânate să fie recuperate gradual până în anul 2030. Ulterior, legislația în domeniu a fost modificată, astfel că amânarea se va face doar până în 2021. Mai mult, pentru centralele acreditate după 1 ianuarie 2014, numărul de certificate verzi acordate a fost redus la 3.
