Guvernul vrea să modifice prin ordonanță de urgență Legea nr. 185/2016 privind proiectele de importanță națională în domeniul gazelor naturale, adoptată de fostul Parlament, care conferea Ministerului Energiei atribuția de a emite autorizații de construire pentru aceste proiecte, în dauna primarilor și președinților de Consilii Județene, după ce a constatat că acest lucru riscă să încalce legislația europeană și să ducă la pierderea finanțării de 180 milioane euro aprobată de Comisia Europeană pentru proiectul Transgaz de construire a secțiunii românești a conductei internaționale BRUA, care va interconecta sistemele de transport de gaze naturale ale României, Bulgariei, Ungariei și Austriei.
Prevederea problematică menționată a fost introdusă în legea adoptată de Parlament de către Guvernul Cioloș, sub formă de amendament inclus în punctul său de vedere oficial asupra proiectului, amendament admis și însușit în cadrul raportului comun întocmit de deputații din Comisiile Juridică și de Industrii, sesizate în fond, iar ulterior votat de plenul Parlamentului.
Legea respectivă, adoptată de fostul legislativ în septembrie anul trecut, prevede că Ministerul Energiei este "autoritate competentă" națională de facilitare și coordonare a proiectelor de impotanță națională în domeniul gazelor naturale. Aceluiași minister îi revine, prin actul normativ menționat, "decizia exhaustivă" de autorizare a construcției infrastructurii energetice pentru realizarea proiectelor considerate de interes comun de către UE, pentru care Bruxelles-ul acordă finanțări nerambusabile.
Astfel, Legea nr. 185/2016, în vigoare, stipulează că, prin derogare de la prevederile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, "autorizarea executării lucrărilor de construcții aferente proiectelor de importanță națională în domeniul gazelor naturale se face de către autoritatea competentă (Ministerul Energiei – n.r.), cu respectarea prevederilor legale în domeniul autorizării construcțiilor și ale prezentei legi".
Legea nr. 50/1991, de la care se derogă, prevede că autorizațiile de construire se emit de către primari și de către președinții Consiliilor Județene.
Acest lucru a dus la blocaje în procesul de emitere a autorizației de construire a proiectului Transgaz de construire a secțiunii românești a conductei internaționale BRUA, care va interconecta sistemele de transport de gaze naturale ale României, Bulgariei, Ungariei și Austriei, pentru care Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 180 milioane euro, arată Ministerul Energiei. În plus, potrivit aceleiași surse, Comisia Europeană a transmis Guvernului că este posibil să fi aplicat incorect, în formularea Legii nr. 185/2016, Regulamentul UE nr. 347/2013 privind infrastructurile energetice transeuropene.
"Din conținutul Legii nr. 185/2016 rezultă faptul că legiuitorul i-a atribuit Ministerului Energiei calitatea de autoritate emitentă pentru autorizarea executării lucrărilor de construcții aferente proiectelor de importanță națională în domeniul gazelor naturale, făra a avea în vedere că Ministerul Energiei are și atribuții în emiterea deciziei exhaustive, fapt care ar putea constitui un risc în situații de analiză/verificare de către Comisia Europeană, a corectitudinii emiterii deciziei exhaustive de către aceeași autoritate, fapt ce generează și întârzieri în implementarea proiectului. Întârzierea implementării proiectului de importanță națională în domeniul gazelor naturale „Dezvoltarea pe teritoriul României a Sistemului Național de Transport gaze naturale pe coridorul Bulgaria-România-Ungaria-Austria, Podișor – SMG Horia și trei noi stații de comprimare (Jupa, Bibești și Podișor) (etapa 1)” va conduce la pierderea unor sume alocate României, estimate la aproximativ 180 milioane euro, context în care se impune luarea în regim de urgență a unor măsuri pentru diminuarea acestei categorii de risc, având în vedere că proiectele de interes comun vizează interesul public și strategic și sunt o prioritate a programului de guvernare", se arată în nota de fundamentare a proiectului de OUG prin care Guvernul vrea să repare această defecțiune a legii adoptate de Parlament anul trecut.
În documentul citat se mai menționează că Ministerul Energiei, în calitate de autoritate competentă, "nu poate emite autorizații de construire în același timp cu exercitarea atribuției de autoritate națională competentă, întrucât aceasta reprezintă o situație de conflict de interese generată de faptul că Autoritatea Competentă pentru Proiecte de Interes Comun emite Decizia exhaustivă, decizie care se bazează pe autorizațiile de construire care ar fi emise tot de către Autoritatea Competentă pentru Proiecte de Interes Comun și care este o confirmare a îndeplinirii întregului proces de autorizare necesar realizării unui proiect de interes comun, în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 347/2013 și a legislației naționale în vigoare".
Proiectul de OUG elaborat acum de Guvernul Grindeanu, prin Ministerul Energiei, prevede, astfel, că "autorizațiile de construire aferente executării lucrărilor de construcții pentru proiectele de importanță națională în domeniul gazelor naturale se emit de către autoritățile publice cu competențe în domeniu (primării, consilii județene – n.r.), în conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu respectarea prevederilor legale în domeniul autorizării construcțiilor și ale prezentei legi".
Proiectul operează și alte modificări în lege, în același scop, de a clarifica atribuțiile Ministerului Energiei în privința proiectelor de importanță națională în domeniul gazelor naturale, pentru evitarea conflictului de interese menționat mai sus și pentru restabilirea competențelor în materie ale altor autorități, cum ar fi primăriile și CJ-urile, în privința autorizării lucrărilor de construcții.
Proiectul care a devenit Legea nr. 15/2016 de lege a fost introdus la Senat în aprilie anul acesta de deputații PSD Iulian Iancu, Gheorghe Marin și Rodin Traicu, alături de cei ai PNL Lucian Bode și Răzvan Horia Mironescu.Forma inițiatorilor prevedea că autorizațiile de construire necesare proiectului BRUA se emit de către președinții de Consilii Județene. Senatul a respins însă inițiativa legislativă în iunie.
Imediat după aceea, în iunie 2016, Guvernul Cioloș, prin Ministerul Economiei condus de vicepremierul Costin Borc, acționar majoritar al Transgaz, a pus în dezbatere publică un proiect de OUG privind unele măsuri necesare pentru implementarea proiectelor de importantă natională în domeniul gazelor naturale. Acesta prevedea că "autorizațiile de construire pentru executarea lucrărilor de construcții aferente proiectelor de importanță națională în domeniul gazelor naturale se emit de către președinții Consiliilor Județene, competente teritorial", în acord cu Legea nr. 50/1991.
Proiectul de OUG a rămas însă literă moartă, iar la Camera Deputaților, cameră decizională, a avansat proiectul parlamentarilor PSD-PNL. În august 2016, Guvernul Cioloș a trimis la Parlament punctul său de vedere asupra proiectului de lege, care a fost pozitiv, sub rezerva însușirii de către deputați a unor amendamente propuse de Executiv.
Printre amendamente se număra și celor potrivit căruia, prin derogare de la prevederile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, "autorizarea executării lucrărilor de construcții aferente proiectelor de importanță națională în domeniul gazelor naturale se face de către autoritatea competentă (Ministerul Energiei – n.r.), cu respectarea prevederilor legale în domeniul autorizării construcțiilor și ale prezentei legi".
"Se introduce o derogare de la art. 4 din Legea nr. 50/1991, în sensul emiterii unei autorizații de construire pentru intregul proiect, de către Autoritatea Competentă, în vederea stabilirii unei singure autorități emitente care să urgenteze și să simplifice această procedură. Această modificare, precum și modalitatea de prelungire a acesteia, decurg din necesitatea implementării cu prioritate și urgență a proiectelor de cea mai mare importanță națională, reglementate de Regulamnetul (UE) nr. 347/2013", a fost justificarea Guvernului Cioloș pentru introducerea acestui amendament.
Amendamentul a fost admis și însușit în cadrul raportului comun întocmit de deputații din Comisiile Juridică și de Industrii, sesizate în fond, iar ulterior a fost votat de plenul Parlamentului.
Legea nr. 185/2016 cuprinde numeroase derogări de la legislația în vigoare în vederea urgentării autorizării lucrărilor de construcție la conducta BRUA.
Printre derogări se numără și desființarea interdicției de construire a conductelor de gaze naturale în zona de coastă a Mării Negre, inclusiv pe plaje, motivația fiind necesitatea preluării în sistemul național de transport operat de Transgaz a viitoarei producții de gaze din perimetrele offshore din largul Mării Negre, dintre care cele mai importante sunt cele concesionate de consorțiile OMV Petrom-ExxonMobil și Lukoil-Romgaz.
De asemenea, legea adoptată de deputați prevede că proiectele de importanță națională în domeniul gazelor naturale, cum ar fi BRUA, vor fi implementate și fără acordul proprietarilor ale căror terenuri urmează să fie traversate de către elementele de infrastructură ale acestor proiecte. Inițial, Guvernul Cioloș dorea chiar ca, în cazul în care proprietarii de terenuri refuză accesul companiilor care realizează lucrările pe proprietățile lor, acestea să poată solicita, cu titlu gratuit, intervenția jandarmilor. Această prevedere nu s-a regăsit însă în forma finală a legii.
Proiectul BRUA a apărut după eșecul Nabucco și presupune dezvoltarea unei capacități de transport gaze naturale între punctele existente de interconectare cu sistemele de transport gaze naturale din Bulgaria (la Giurgiu) și Ungaria (Csanadpalota), prin construirea unei noi conducte.
BRUA va străbate teritoriul României pe o distanță de 528 de kilometri, de la sud, din județul Giurgiu, spre vest, traversând județele Teleorman, Dâmbovița, Argeș, Olt, Vâlcea, Gorj, Hunedoara, Caraș-Severin, Timiș și Arad. Valoarea estimată a proiectului se ridică la 560 milioane de euro.
După punerea în funcțiune, proiectul va asigura o capacitate maximă de transport gaze naturale de 1,5 miliarde metri cubi/an înspre Bulgaria și de 4,4 miliarde mc/an înspre Ungaria. Prin această conductă ar urma să fie transportate spre Austria și alte state vest-europene și gazele extrase din Marea Neagră.
