Black Sea Oil&Gas (BSOG), Petro Ventures Resources și Gas Plus Dacia, concesionarii perimetrului offshore de gaze naturale Midia din Marea Neagră, unde producția de gaze a debutat în vara anului trecut, au atacat în instanță contribuția de solidaritate de 60% pe profiturile ″excesive″ ale companiilor din industriile de țiței, gaze, cărbune și rafinare, impusă la finalul anului trecut de Guvern prin ordonanță de urgență, în aplicarea unui Regulament UE din octombrie, relevă date analizate de Profit.ro.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Cele trei companii au dat în judecată Guvernul, Ministerul Finanțelor și ANAF în contencios administrativ, obiectul acțiunii lor fiind ″excepție de neconstituționalitate″.
Legea contenciosului administrativ stipulează că ″Persoana vătămată în drepturile sau în interesele sale legitime prin ordonanțe sau dispoziții din ordonanțe ale Guvernului neconstituționale se poate adresa instanței de contencios administrativ″, precum și că ″Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin ordonanțe sau dispoziții din ordonanțe poate introduce acțiune la instanța de contencios administrativ, însoțită de excepția de neconstituționalitate, în măsura în care obiectul principal nu este constatarea neconstituționalității ordonanței sau a dispoziției din ordonanță″.
"BSOG a purtat discuții cu autoritățile române și ale UE pe tema aplicării proporționale și adecvate a taxei de solidaritate, ceea ce ar permite BSOG să continue, poate chiar să crească, producția de gaze naturale a României și astfel să contribuie la securitatea și independența energetică a țării. BSOG și partenerii săi au realizat demersurile juridice necesare pentru a-și proteja drepturile legale și pentru a se asigura că Ordonanța nr. 186/2022 este în conformitate cu legea, cu principiile propuse în Regulamentul UE privind contribuția de solidaritate și că încurajează creșterea producției de gaze într-un moment în care țara are cea mai mare nevoie", a declarat, pentru Profit.ro, CEO-ul BSOG, Mark Beacom.
Compania consideră că măsurile impuse de Guvern prin OUG nr. 186/2022 sunt ″disproporționate″. Astfel, cota de impozitare în România este de 60%, față de 33%, cât este reperul din Regulamentul european, iar contribuția de solidaritate este percepută pe lângă o serie de taxe similare existente, cum ar fi impozitul pe veniturile suplimentare ale producătorilor de gaze, care au crescut pe măsură ce prețul gazelor s-a majorat și care ar fi putut fi considerate drept ″măsuri echivalente″ de către autoritățile de la București.
Regulamentul UE 2022/1854 stipulează că ″Statele membre ar trebui să aplice contribuția de solidaritate (…), cu excepția cazului în care au adoptat măsuri naționale echivalente″.
″Taxa suplimentară existentă în România anterior ordonanței 186 corespundea chiar mai mult decât nivelul contribuției de solidaritate, așa cum a fost avută în vedere de UE, ceea ce face ca orice creștere a producției interne de gaze să fie de neconceput. Mai mult, contribuția de solidaritate afectează BSOG într-un mod mai drastic decât pe alți jucători, având în vedere că BSOG a început producția abia în 2022, deci nu are profituri anterioare la care să se raporteze, astfel încât să fie scutită de impozit″, mai arată BSOG.
Potrivit OUG nr. 186/2022, contribuția de solidaritate de 60% se aplică profiturilor impozabile din 2022 care depășesc cu mai mult de 20% media celor înregistrate în perioada 2018-2021. În intervalul respectiv, petroliștii de la Midia au consemnat an de an pierderi, întrucât au avut doar cheltuieli investiționale, nu și încasări.
În Parlament, unde a fost adoptată recent legea de aprobare a ordonanței, a fost respins un amendament prin care se propunea scutirea de contribuție a companiilor fără producție în perioada 2018-2021. Deadline-ul de declarare și plată a contribuției de solidaritate este 25 iunie.
BSOG, Petro Ventures Resources și Gas Plus Dacia, care sunt în litigiu și cu ANRE pe tema vânzărilor la preț reglementat, au luat decizia finală de investiție în proiectul offshore de exploatare de gaze de la Midia în 2019, fiind primii concesionari din Marea Neagră care au făcut asta, într-un moment în care era în vigoare o primă variantă a Legii offhore, ce includea prevederi considerate nefavorabile pentru investiții. Exploatarea de la Midia, prima nouă de acest tip din România din ultimii peste 30 de ani, a intrat în producție la jumătatea lunii iunie 2022 și asigură în prezent circa 12% din cererea de gaze a României.
Legea de aprobare a OUG nr. 186/2022, prin care ordonanța a fost modificată astfel încât să oblige și OMV Petrom să plătească contribuția de solidaritate, se află în prezent la promulgare pe masa președintelui Klaus Iohannis. Compania controlată de austriecii de la OMV a transmis că, în opinia sa, ″amendamentele introduse, cum ar fi aplicabilitatea retroactivă, încalcă principiile Constituției României″.
După cum a relatat Profit.ro, la nivel comunitar, pe rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) se află în prezent 3 procese în care reclamanții solicită anularea contribuției de solidaritate, unul dintre ele fiind intentat de către două subsidiare europene ale gigantului petrolier american ExxonMobil, care operează o rafinărie în Olanda, respectiv zăcăminte onshore de țiței și gaze în Germania.
