După o investigație care a durat circa 10 luni și care a inclus o inspecție inopinată la sediu cu ridicare de documente, precum și analiza corespondenței e-mail a unor top-manageri, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a sancționat în vară, cu amendă de jumătate de milion de lei, pe unul dintre cei doi jucători locali dominanți din industria de furnizare a gazelor naturale către consumatorii finali casnici, E.ON Gaz Furnizare, pentru manipularea pieței angro de profil.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Compania a respins acuzația și a contestat sancțiunea inclusiv în justiție. În plus, a reclamat la Curtea Constituțională articolul din Legea energiei în baza căruia a fost amendată.
E.ON Gaz Furnizare a pierdut recent, în primă instanță, procesul în care a cerut anularea procesului verbal prin care a fost sancționată contravențional și are posibilitatea de a face apel. Un al doilea proces, în care compania a solicitat anularea ca atare a deciziei de sancționare emise de ANRE, este în continuare pe rol.
ANRE dispune din mai 2018 de o structură specializată în desfășurarea de investigații pe piețele angro de energie electrică și gaze naturale, în vederea verificării respectării regulilor de piață, precum și a identificării și sancționării comportamentelor care afectează integritatea și transparența acestora. Recent, Autoritatea a anunțat că, din mai 2018 și până în prezent, în urma investigațiilor respectivei structuri, a aplicat amenzi în sumă totală de 6,6 milioane lei unui număr de 11 prodiucători și furnizori.
E.ON Gaz Furnizare este fosta divizie românească dedicată consumatorilor casnici de gaze a grupului german E.ON. Foarte recent, compania a re-fuzionat prin absorbție cu principala subsidiară din România a grupului, E.ON Energie, decizie luată ca urmare a liberalizării pieței de gaze pentru clienții casnici de la 1 iulie. Pe perioada existenței sale, E.ON Gaz Furnizare era controlată de nemți, ca și E.ON Energie, prin intermediul E.ON România SRL, Ministerul Economiei deținând câte 31,82% din capital la fiecare.
Potrivit documentelor de la instanța de judecată, ANRE acuză E.ON Gaz Furnizare că, în urmă cu 2 ani, în toamna anului 2018, ar fi "conspirat" cu compania-soră E.ON Energie pentru a "simula" o tranzacție liberă neprestabilită de cumpărare angro de gaze de la aceasta la o licitație derulată pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) la care putea participa orice jucător interesat din piață, în cantitate de 405.000 MWh și la prețul de 108 lei/MWh (în total 43,7 milioane lei), tranzacție ale cărei detalii fuseseră de fapt prestabilite prin e-mail de managerii celor două companii.
Potrivit legislației în vigoare la acea dată, ANRE era obligată să recunoască integral și automat costul gazelor cumpărate de pe Bursă în prețul reglementat perceput de către furnizori consumatorilor finali casnici. În schimb, în cazul gazelor achiziționate prin contracte bilaterale directe, Autoritatea avea posibilitatea de a recunoaște doar parțial costurile de achiziție, prin raportare la prețurile medii din piața angro, mai ales în condițiile în care era vorba de 2 companii din același grup.
Astfel, susține ANRE, în loc să încheie un contract bilateral direct, E.ON Gaz Furnizare și E.ON Energie s-ar fi înțeles să încheie tranzacția în urma organizării unei ședințe "fictive" de licitație la BRM, pentru a înlătura riscul ca ANRE să nu recunoască integral costul achiziției în prețul reglementat perceput populației aprobat de Autoritate pentru E.ON Gaz Furnizare. În plus, în acest fel, cantitatea de gaze cumpărată de E.ON Gaz Furnizare de la E.ON Energie ar fi intrat în calculul gradului de îndeplinire de către cele două companii a obligației de tranzacționare de gaze pe bursă prevăzută de legislație.
E.ON Gaz Furnizare s-a apărut susținând că licitația de la BRM a fost "pe bune" și a respectat toate reglementările în vigoare, la ea participând cu o ofertă și un al treilea jucător, din afara grupului E.ON, că ANRE nu a reușit în niciun fel să demonstreze contrariul și că prețul rezultat, de 108 lei/MWh, se încadra în media tranzacțiilor de la BRM din acea perioadă, astfel că E.ON Gaz Furnizare nu a câștigat nimic la prețul reglementat perceput populației de pe urma presupusei "manipulări" a pieței.
În septembrie 2019, la circa un an de la tranzacția suspectată, o echipă de investigație a ANRE a mers în inspecție inopinată la sediul E.ON Gaz Furnizare, de unde a ridicat mai multe documente. "E.ON Gaz Furnizare a fost ulterior invitată la sediul ANRE în vederea selectării și extragerii informațiilor, datelor și documentelor preluate cu ocazia inspecției inopinate de către ANRE. Această operațiune a început în data de 14 octombrie 2019, dar, din cauza procesului informatic foarte dificil de indexare și extragere a informațiilor, operațiunea de extragere a informațiilor a fost finalizată la data de 11 noiembrie 2019", se menționează în documentele instanței de judecată.
ANRE susține că, din analiza corespondenței electronice dintre șefii celor două companii, lucrurile s-ar fi desfășurat în felul următor:
Pe 11 octombrie 2018, E.ON Gaz Furnizare ar fi mandatat E.ON Energie să participe în aceeași zi la o licitație organizată pe BRM de producătorul de stat Romgaz și să îi cumpere la respectiva licitație jumătate din cantitatea totală oferită de Romgaz, de 900.000 MWh cu livrare în aprilie-decembrie 2019, la prețul maxim de 108 lei/MWh. E.ON Energie a cumpărat în total de la Romgaz 810.000 MWh la prețul respectiv. A doua zi, managerii celor două companii s-ar fi înțeles tot prin e-mail ca, pe 18 octombrie 2018, E.ON Gaz Furnizare să inițieze la BRM o licitație de cumpărare pentru cantitatea de 405.000 MWh, la prețul maxim de 108 lei/MWh, "cât a cumpărat ieri EER (E.ON Energie România – n.r.)", după cum se menționa expres în mesajul e-mail. Licitația a fost organizată și, deși la ea a participat și un concurent din afara grupului E.ON, s-a finalizat cu E.ON Gaz Furnizare cumpărând 405.000 MW de la E.ON Energie, la prețul de 108 lei/MWh.
"(...) rațiunea care a stat la baza deciziei celor doi operatori economici de a tranzacționa cantitatea de 405.000 MWh gaze naturale pe piața centralizată de gaze naturale - platforma La Disponibil, cu toate că anterior ședinței de tranzacționare exista un mandat pentru achiziția acesteia și era deja adjudecată, a constat cel puțin în intenția/dorința/scopul de îndeplinire a obligațiilor de tranzacționare a acestora și de creștere a șanselor de recunoaștere a costurilor de achiziție a gazelor naturale în suma fixă unitară - CUG/prețul final reglementat de către ANRE pentru E.ON Gaz Furnizare SA. (...) În concluzie, în urma analizei realizate de către ANRE, s-a constatat că, în cadrul sesiunilor de licitație pe platforma La Disponibil, administrată de BRM, din luna octombrie 2018, cei doi participanți la piața de gaze naturale E.ON Energie România SA și E.ON Gaz Furnizare SA au efectuat o „tranzacție aranjată în prealabil”. Această formă de conduită în tranzacționare, netransparentă din punct de vedere legal, cu implicații asupra prețului final al gazelor naturale pentru clientul final casnic, se încadrează în categoria tranzacție de tip „Pre-arranged trading” (denumită generic „tranzacție pre-aranjată”). În contextul prevederilor Cap. 6, paragraful 6.4.3, lit. d) din Ghidul de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1227/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2011 privind integritatea și transparența pieței angro de energie (REMIT), ediția a IV-a, din 17 iunie 2016, această practică este ilegală. Implicarea pe piața angro de energie a doi operatori economici în orice fel de tranzacție, sau angajarea acestora în orice fel de acțiune care implică produse energetice angro, prin utilizarea unor practici concertate prin care participanții la piață stabilesc în prealabil de comun acord condițiile de tranzacționare, precum și prețurile produsului energetic tranzacțional, constituie manipulare de piață", se arată în procesul verbal de sancționare contravențională a E.ON Gaz Furnizare.
În replică, E.ON Gaz Furnizare a susținut la proces că aprecierile ANRE sunt lipsite de temeinicie și că ședința respectivă de tranzacționare s-a desfășurat în mod legal și firesc.
"ANRE nu a dovedit că fapta reproșată E.ON Gaz Furnizare (EGFR) s-ar încadra în faptă de manipulare de piață, astfel cum este definită la art. 2 punctul 2 din REMIT. ANRE face anumite aprecieri cu privire la modul de desfășurare a ședinței de tranzacționare din data de 18 octombrie 2018 care nu se verifică în drept și în fapt. (...) conținutul corespondenței dintre companiile investigate nu relevă vreo intenție de a prestabili un preț fix, iar ședința de tranzacționare s-a desfășurat cu respectarea regulilor de transparență și a principiului nediscriminării (fapt recunoscut și de ANRE), prețul obținut de EGFR fiind unul competitiv, similar cu prețurile medii de pe piață de la acel moment (fapt recunoscut, deopotrivă, de ANRE). Pentru a reține concluziile complet eronate, nelegale și netemeinice din procesul-verbal, ANRE a interpretat eronat comunicări și a ignorat total modul legal de desfășurare a tranzacției și transparența procesului de tranzacționare pe care (...) ANRE recunoaște că nu le-a contestat".
În privința legislației naționale, ANRE a considerat că presupusa faptă se încadrează la articolul din Legea energiei potrivit căruia nerespectarea cerințelor privind transparența prevăzute în reglementările ANRE, precum și în regulamentele europene, constituie contravenție, sancționată cu amendă de la 100.000 la 500.000 lei. Autoritatea a dictat amenda maximă, însă E.ON Gaz Furnizare a plătit efectiv doar 50.000 lei, adică jumătate din suma minimă, în conformitate cu legislația în vigoare.
"(...) tranzacția pre-aranjată a avut loc între două dintre cele mai mari entități care își desfășoară activitatea în domeniul gazelor naturale, având efecte asupra concurenței de pe piață și asupra a milioane de consumatori, astfel încât orientarea spre maximul amenzii apare ca fiind justificată. Petenta (E.ON Gaz Furnizare – n.r.) este una dintre cele mai mari entități care își desfășoară activitatea în domeniul furnizării de gaze naturale, cu cifre de afaceri de ordinul miliardelor de lei, iar acțiunile nelegale ale acesteia (cum este și cea din prezenta speță) produc efecte imense atât asupra concurenței, cât și asupra a milioane de persoane care beneficiază de serviciile de furnizare a gazelor naturale, neputându-se susține că suntem în prezența unei fapte lipsite de importanță", au menționat magistrații de la Judecătoria Târgu Mureș în motivarea deciziei prin care E.ON Gaz Furnizare a pierdut în primă instanță procesul în care a cerut anularea procesului verbal prin care a fost amendată.
Compania poate face apel.
Un al doilea proces, în care E.ON Gaz Furnizare a solicitat anularea ca atare a deciziei de sancționare emise de ANRE, este în continuare pe rol. De asemenea, a fost admisă solicitarea companiei de sesizare a CCR cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 194 pct. 37 din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, care stipulează că nerespectarea cerințelor privind transparența prevăzute în reglementările ANRE, precum și în regulamentele europene, constituie contravenție.
E.ON Gaz Furnizare, care și-a încheiat existența pe 30 septembrie 2020 ca urmare a fuziunii prin absorbție cu E.ON Energie, a terminat anul trecut cu un profit net de peste 58 milioane lei, la o cifră de afaceri de circa 1,8 miliarde lei.
