Autoritățile vor să descurajeze majorarea prețurilor pe piața angro de gaze naturale sau să profite de eventualele scumpiri prin creșterea de la 60% la 70% sau 80% a cotei de impunere pentru impozitul pe veniturile suplimentare obținute de producători ca urmare a dereglementării prețurilor de vânzare, în caz că aceste prețuri depășesc 85 sau 90 lei/MWh. În plus, se intenționează ca impozitul respectiv, introdus inițial în 2013 pe o perioadă de un an, care a fost prelungită de atunci în fiecare an cu câte încă 12 luni, să devină o taxă permanentă, fără limită de aplicare în timp, potrivit unui document guvernamental.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Luni, la Profit Energy.forum, Dan Bădin, partener coordonator servicii fiscale și juridice Deloitte România, a anunțat că sunt semnale că autoritățile intenționează să prelungească pe termen nedeterminat aplicarea impozitului de 60% pe veniturile suplimentare obținute de producătorii de gaze din dereglementarea prețurilor în acest sector și chiar să majoreze cota de impunere la 70-80%.
Acum, în documentul citat se face referire la "propunerea de schimbare a formulei de calcul a impozitului, prin care cota de impozit este majorată de la 60% la 70% sau 80% (...) pentru prețurile de vânzare a gazelor naturale care depășesc 90 lei/MWh sau 85 lei/MWh inclusiv, numai pentru partea de preț care depășește acest nivel".
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Aceeași sursă menționează "eliminarea perioadei de aplicare, perioadă care se încheia la 31 decembrie 2017, modificarea având ca efect aplicarea nelimitată în timp a acestui impozit".
Scopul acestor modificări propuse este "evitarea posibilității ca producătorii de gaze să profite de lipsa unei piețe centralizate mature, unde prețul să se formeze transparent și nediscriminatoriu", se arată în document.
Potrivit OG nr. 7/2013 prin care s-a introdus acest impozit, cota de impozitare este de 60% din veniturile suplimentare obținute din dereglementarea prețurilor, din care se deduc redevențele aferente acestor venituri, precum și investițiile în segmentul upstream. Anul trecut, Guvernul a efectuat controale la producătorii de gaze pentru verificarea investițiilor care au fost luate în calcul în vederea deducerii la calculul impozitului, concluziile controalelor fiind încă în curs de elaborare, mai precizează sursa citată.
Pe de altă parte, în document se arată că Guvernul intenționează să promoveze anul acesta în august un proiect de act normativ privind supraimpozitarea profiturilor rezultate din exportul de resurse naturale extrase din România, promisiune inclusă în programul de guvernare al coaliției PSD-ALDE. "În ceea ce privește impozitarea profitului, o restabilire a echității considerăm noi că reprezintă impozitarea suplimentară a profiturilor obținute din extracția de resurse naturale și neprelucrate în România, cu cel puțin 20%, prin adoptarea noii legi a redevențelor, cel târziu la finalul anului 2017", se menționează în programul respectiv.
Odată cu noua lege a redevențelor, în care ar urma să fie inclusă și suprataxarea exporturilor, impozitul pe veniturile suplimentare obținute de producătorii din dereglementarea prețurilor l gaze ar urma să fie abrogat. Pe partea de gaze naturale, însă, acest lucru nu se va întâmpla timp de mai mulți ani, până când investițiile în infrastructura de transport care să permită fizic și tehnic exporturile nu vor fi finalizate și până nu va începe exploatarea zăcămintelor offshore de gaze din Marea Neagră și a altor resurse noi, care să majoreze producția internă de gaze la niveluri care să permită exporturile.
În documentul guvernamental consultat de Profit.ro apare și situația încasărilor la bugetul de stat din impozitul pe veniturile suplimentare rezultate din dereglementarea prețurilor la gaze în fiecare an de aplicare, defalcate pe producător. Sumele sunt exprimate în lei și includ și încasările din 2017, fără să se precizeze pe câte luni din anul curent, impozitul fiind plătit lunar.
În urma modificării în acest sens a legislației, de la 1 aprilie 2017 Guvernul nu mai stabilește prețul cu care producătorii locali de gaze își vând furnizorilor producția destinată consumatorilor casnici, acesta fiind liberalizat și stabilit exclusiv prin cerere și ofertă. Astfel, a fost eliminată distincția între producția internă destinată casnicilor și cea pentru consumatorii industriali, al cărei preț fusese liberalizat încă din 2014, iar producătorii nu mai sunt obligați să pună la dispoziție cu prioritate furnizorilor cantitățile necesare acoperirii consumului populației. În schimb, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) continuă să țină sub control prețul final la gaze pe care consumatorii casnici îl achită furnizorilor, prețul respectiv fiind în continuare unul fix și reglementat, stabilit de Autoritate.
Engie România, fosta GDF Suez România, controlată de grupul francez omonim, una dintre cele două companii care domină industria locală de distribuție și furnizare de gaze naturale, a înregistrat în bilanțul său pe 2016 un provizion în valoare de 32 milioane lei pentru a se proteja de perspectiva majorării în 2017 a prețului de achiziție de către furnizori de la producători a gazelor destinate populației, ca urmare a liberalizării acestui preț, fără ca aceste eventuale majorări să poată fi "pasate" mai departe în prețurile finale percepute clienților casnici, potrivit unui document recent al companiei.
Premierul Sorin Grindeanu a declarat vineri, la Buzău, răspunzând unei întrebări, că se lucrează la Legea redevențelor și ar urma să fie gata în acest trimestru. El a mai spus, întrebat dacă suprataxa de 60% care există la producția internă de gaze rămâne în vigoare, că se discută în Parlament și se iau în calcul ”toate taxele posibile care pot să calibreze veniturile pe care statul să le câștige din exploatarea acestor resurse naturale”. El a mai spus că va fi respectat programul de guvernare.
De asemenea, întrebat dacă este în continuare luată în calcul ideea unei taxe de 20 la sută pentru resurse exploatate în străinătate, premierul a răspuns: ”Sunt diverse variante pe care le luăm în lucru, nefiind cristalizat acest punct de vedere de către ministere și de către agențiile care sunt parte a acestui grup interministerial...când ajungem la o concluzie vă vom informa”.
”S-a discutat și se discută și în Parlament, au fost discuții în comisiile de specialitate, nu vreau să intru peste dreptul Parlamentului de a legifera. Ce vă spuneam e că acest grup interministerial, pe lângă această împărțire a redevențelor onshore - offshore, are în calcul toate taxele posibile care pot să calibreze veniturile pe care statul să le câștige din exploatarea acestor resurse naturale, dar la fel de important e să putem să ajungem la un preț competitiv odată ce sunt exploatate aceste viitoare zăcaminte pe care le avem, fie că vorbim de Marea Neagră, fie de cele de aici, de unde ne aflăm azi (n.r. - Buzău), să avem un preț competitiv. Vorbim de o piață liberă și vom vorbi și mai mult de o piață liberă în anii viitori”, a mai declarat prim-ministrul.
Premierul Sorin Grindeanu, alături de ministrul Energiei, Toma Petcu, și ministrul Economiei, Mihai Tudose, au participat vineri la prezentarea celui mai mare zăcământ onshore de gaze naturale descoperit de statul român în ultimii 30 de ani, prin Romgaz, pe platforma Caragele, în localitatea CA Rosetti din județul Buzău.
