Engie România, fosta GDF Suez România, controlată de grupul francez omonim, una dintre cele două companii care domină industria locală de distribuție și furnizare de gaze naturale, a înregistrat în bilanțul său pe 2016 un provizion în valoare de 32 milioane lei pentru a se proteja de perspectiva majorării în 2017 a prețului de achiziție de către furnizori de la producători a gazelor destinate populației, ca urmare a liberalizării acestui preț, fără ca aceste eventuale majorări să poată fi "pasate" mai departe în prețurile finale percepute clienților casnici, potrivit unui document al companiei.
Detalii privind perspectivele pieței energetice, schimbările legislative pregătite în domeniu și impactul acestora asupra jucătorilor din domeniul energetic dar mai ales asupra consumatorului vor fi anunțate, pe lângă multe alte teme, la Profit Energy.forum, pe 15 mai, la Hotel Intercontinental, un eveniment în care sunt invitați reprezentanții autorităților și asociațiilor de reglementare din domeniul energiei, șefi de companii care activează în sectorul energetic, avocați și consultanți, pentru a dezbate provocările actuale și viitorul sectoarelor energetice. Pentru detalii și înregistrări, AICI.
În urma modificării în acest sens a legislației, de la 1 aprilie 2017 Guvernul nu mai stabilește prețul cu care producătorii locali de gaze își vând furnizorilor producția destinată consumatorilor casnici, acesta fiind liberalizat și stabilit exclusiv prin cerere și ofertă. Astfel, a fost eliminată distincția între producția internă destinată casnicilor și cea pentru consumatorii industriali, al cărei preț fusese liberalizat încă din 2014, iar producătorii nu mai sunt obligați să pună la dispoziție cu prioritate furnizorilor cantitățile necesare acoperirii consumului populației. În schimb, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) continuă să țină sub control prețul final la gaze pe care consumatorii casnici îl achită furnizorilor, prețul respectiv fiind în continuare unul fix și reglementat, stabilit de Autoritate.
"Conform prevederilor OUG nr. 64/2016, prețurile de achiziție ale gazelor naturale din producția locală ar putea fi liberalizate începând cu aprilie 2017. Până de curând, așteptările pieței erau că liberalizarea prețului gazelor și dereglementarea prețurilor plătite de către consumatorii finali vor avea loc simultan. Cu toate acestea, prețurile finale plătite de către consumatorii protejați vor rămâne reglementare până în anul 2021. Este de așteptat ca liberalizarea prețurilor gazelor din producția internă să conducă la o creștere semnificativă a prețurilor finale de vânzare a gazelor, iar metoda prin care ANRE va gestiona acest proces este încă neclară", se arată în documentul citat.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
În aceste condiții, conducerea Engie a estimat că marja suplimentară din activitatea de furnizare de gaze obținută în 2016 va fi folosită pentru a compensa creșterea de preț adusă de liberalizarea în 2017 a prețurilor cu care producătorii locali vând furnizorilor gaze destinate populației.
"Întrucât acest proces poate fi asimilat unei dereglementări parțiale a prețurilor finale de vânzare, grupul a înregistrat un provizion de 32 milioane lei. Evaluarea conducerii s-a bazat și pe modalitatea în care ANRE a gestionat dereglementarea prețurilor finale pentru clienții noncasnici la finalul anului 2014. Interdicția IFRS de a recunoaște active sau datorii provenind din activități reglementate este determinată de principiul continuității reglementării activității. Totuși, în cazul în care activitatea se dereglementează (fie în totalitate, sau, ca în cazul de față, numai parțial), conducerea grupului consideră că este posibil a se înregistra un provizion (în cazul în care condițiile de recunoaștere sunt respectate). Având în vedere natura acestui provizion, care se referă la reducerea veniturilor grupului, conducerea a clasificat acest provizion ca reducere a soldului facturilor de întocmit din creanțele comerciale și respectiv ca reducere a veniturilor din furnizarea de gaz, deoarece această clasificare reflectă adecvat natura tranzacției", se menționează în documentul Engie România.
Compania a înregistrat în 2016 o marjă de gaz (furnizare plus distribuție) de 1,17 miliarde lei, cu 7% mai mică în comparație cu cea din 2015, din cauza reducerii de către ANRE a tarifelor reglementare de distribuție și a scăderii marjei de furnizare, urmare a intensificării concurenței pe piață.
Engie România, alături de celălalt mare furnizor local, E.ON Energie, s-a opus liberalizării prețului de achiziție de către furnizori de la producători a gazelor destinate populației. În februarie, directorul general al companiei, Eric Stab, declara că piața locală a gazelor naturale nu este pregătită pentru liberalizarea prețurilor începând cu 1 aprilie și că această măsură va duce la creșterea facturilor pentru consumatorii casnici.
”Decizia a fost luată în octombrie anul trecut, privind liberalizarea de la 1 aprilie 2017. Îngrijorarea noastră este că, dacă ne uităm la situația curentă a pieței, prețurile sunt într-un trend ascendent, iar prețurile gazelor din producția internă vor tinde să se alinieze cu cele din import. Dacă se va întâmpla așa, costurile companiilor cu achiziția vor crește, deci cred că și prețurile la populație vor crește implicit”, spunea Stab.
Engie România a terminat anul trecut cu un profit net de 363,8 milioane lei, în scădere cu 4% față de 2015, în principal din cauza diminuării tarifelor reglementate de distribuție a gazelor naturale practicate de companie, urmare a deciziilor în acest sens ale ANRE, dar și a marjei de furnizare de gaze mai reduse, pe fondul înăspririi concurenței pe piață.
Cifra de afaceri a companiei s-a majorat cu 2% în 2016, la aproape 4,5 miliarde lei, grație cantităților mai mari de gaze distribuite și vândute de Engie, pe fondul temperaturilor mai scăzute din ultimul trimestru din 2016.
Consiliul de Administrație al Engie România a propus distribuirea sub formă de dividende către acționari a 30% din profitul obținut anul trecut. În replică, Fondul Proprietatea, acționar minoritar cu 12% din titluri, a solicitat distribuirea ca dividende a întregului profit pe 2016, plus a întregului rezultat pozitiv reportat din anii trecuți. Statul român, prin Ministerul Energiei, deține 37% din capitalul Engie.
Pentru 2017, Engie România are un buget de investiții de peste 288 milioane lei, din care 135,5 milioane lei sunt destinați reabilitării sistemelor de distribuție de gaze operate de companie.
Francezii controlează Engie România prin patru entități, respectiv vehiculul investițional înregistrat în Olanda Romania Gas Holding BV, GDF Investissments 35 SA, GDF International SAS și Cogac SA, care dețin cumulat aproape 51% din capitalul companiei. Ministerul Energiei este al doilea acționar ca importanță, cu 37% din capital. Fondul Proprietatea are 12% din acțiuni, iar Consiliile Locale ale localităților constănțene Medgidia, Cogealac, Ovidiu și Mihail Kogălniceanu au participații strict simbolice.
Engie România SA distribuie gaze naturale unui număr de 1,6 milioane de clienți, prin rețele de distribuție în lungime totală de 18.900 de kilometri, controlând, practic, aproape jumătate din distribuția de gaze din România. Compania deține unul dintre cei mai importanți jucători din sectorul de distribuție de gaze, Distrigaz Sud Rețele, care operează inclusiv rețeaua din București. Pe partea de furnizare de gaze, compania era lider de piață pe segmentul clienților casnici la 30 septembrie 2016, cu o cotă de 47,19%, fiind urmată de E.ON Energie România (45,98%), potrivit datelor ANRE. Pe piața liberă, Engie se situa pe locul 3, cu o cotă de 13,59%.
La nivel de grup, francezii de la Engie au raportat pierderi nete de 400 de milioane de euro anul trecut, în scădere față de cele de 4,6 miliarde de euro din 2015, când compania franceză a fost nevoit să revizuiască în jos valoarea activelor sale cu 8,7 miliarde euro, ca urmare a prăbușirii ample a prețurilor la materii prime și energie. Veniturile au scăzut cu 4,6%, la 67 miliarde de euro, afectate inclusiv de fluctuațiile cursului de schimb, în special în cazul lirei și realului brazilian, care au suferit deprecieri abrupte.
