Adoptarea OUG 119 de modificare a legislației de temperare a scumpirilor la energie, care a intrat în vigoare de pe 1 septembrie, a condus practic la dispariția tuturor tranzacțiilor pe termen mediu și lung de pe piețele centralizate operate de OPCOM. Dacă în luna august pe aceste piețe se tranzacționaseră 1,5 TWh, în primele 20 de zile ale acestei luni, volumele au scăzut de peste 500 de ori, fiind semnate contracte doar pentru 2,9 GWh.
Potrivit actului normativ respectiv, guvernul a plafonat prețul electricității la 0,68 lei/KWh (cu tot cu taxe) în cazul consumatorilor casnici cu consum mai mic de 100 KWh/lună, la 0,8 lei/KWh în cel al consumatorilor casnici cu consum între 100 și 255 KWh/lună și la 1 leu/KWh în cazul IMM-urilor.
Furnizorii ar trebui să cumpere energie de pe piețele operate de OPCOM pentru a o factura consumatorilor finali la aceste prețuri. Guvernul s-a angajat să achite diferența, însă luând în calcul nu prețul efectiv achitat de furnizori pentru achiziționarea energiei, ci un plafon maxim de achiziție de 1.300 de lei/MWh.
Sursa: OPCOM
Sursa: OPCOM
Astfel, pentru a nu fi nevoiți să vândă în pierdere, aproape toți furnizorii au făcut în această lună oferte de cumpărare de energie la prețul de 1.300 lei/MWh, până la care guvernul susține că decontează.
Numai că nu au existat vânzători dispus să vândă energie la acest preț, și nici chiar la unul de 1.600 lei/MWh, pe care unii furnizori l-au oferit.
Singurele două tranzacții cu energie la termen au fost efectuate pe OPCOM într-o singură zi, pe 16 februarie, pe piața cu negociere dublă continuă (PC-OTC ) a contractelor bilaterale de energie electrică. În acea zi, au fost achiziționați 0,745 GWh cu livrare în luna octombrie și 2,209 GWh cu livrare în ultimul trimestru al anului, la prețuri de 2.365,3 lei/MWh, respectiv 2.835 lei/MWh, cu peste 1.000 de lei, respectiv 1.500 lei peste plafonul de decontare impus de guvern.
Sursa: OPCOM
Sursa: OPCOM
Comparativ, în luna august, înainte de adoptarea OUG 119, pe piețele centralizate ale OPCOM (mai puțin pe cele spot) se realizaseră tranzacții pentru aproximativ 1,5 TWh.
Astfel, pe piața cu negociere dublă continuă a contractelor bilaterale de energie electrică fusese tranzacționat un volum de 682 GWh, la un preț mediu de 2.533 lei/MWh, cu peste 1.200 lei/MWh peste prețul mediu ponderat la care guvernul vrea să efectueze decontările.
Alți 771 GWH au fost comercializați în august pe piața contractelor bilaterale - modalitatea de tranzacționare a contractelor prin licitație extinsă și utilizarea produselor care să asigure flexibilitatea tranzacționării (PCCB-LE-FLEX), la un preț mediu de 2.091 lei/MWh, iar 128 GWh pe piața contractelor bilaterale cu negociere continuă (PCCB-NC) la un preț mediu de 1.887 lei/MWh.
Sursa: OPCOM
Sursa: OPCOM
În pofida scăderii prețului mediu de la 3.000 lei/MWh la 1.722 lei/MWh (cu peset 400 lei/MWh peste plafonul impus de guvern), și volumele tranzacționate pe piața spot pentru ziua următoare au scăzut, de la peste 508 MWh în ultima săptămână a lunii august la 437 MWh în prima săptămână a lunii septembrie, 416 MWh în a doua săptămână și la 438 MWh în cea de-a treia.
Furnizorii care nu au încheiate contracte pe termen mediu și lung menite să acopere consumul clienților din portofoliu sunt obligați să cupere energie de pe piața spot, alternativa fiind achiziționarea energiei suplimentar necesară de pe piața de echilibrare, mai scumpă decât piețele spot.
În actualul context, atât al prețurilor ridicate, cât și al "plafonării" compensării la plafonare, impusă de guvern, majoritatea furnizorilor nu numai că nu mai vor clienți noi, ci vor chiar să scape de vechii clienți cărora le expiră contractele. Astfel, ei fie invocă diverse motive să refuze semnarea de noi contracte, fie propun un preț atât de ridicat, încât clienții, în special cei non-casnici, să prefere să primească electricitate de la un Furnizor de Ultimă Instanță (FUI). Iar, FUI-ii, la rândul lor, pentru a-i alimenta, sunt obligați să achiziționeze energia necesară tot de pe piețele spot.
Dincolo de problemele create pe partea de cerere de OUG 119, există presiuni și pe partea de ofertă. Astfel, ca urmare a secetei, producția de energie a Hidroelectrica este cu aproximativ 30% mai redusă decât cea de anul trecut. Și Nuclearelectrica va genera, probabil, o cantitate de energie inferioară celei de anul trecut, ca urmare a mai multor revizii realizate în acest an la reactoarele sale.