Situația de la centrala nucleară Cernavodă, oprită de România cu ambele unități, era prezentată în urmă cu 2 zile ca un exemplu negativ de către noul premier maghiar, Peter Magyar, care lăuda astfel, comparativ, eforturile Ungariei de a menține în funcțiune centrala nucleară de la Paks.
Centrala Paks funcționează în prezent la aproximativ 25% din capacitate, deoarece folosește apa Dunării pentru răcire. Premierul Peter Magyar a avertizat că, potrivit prognozelor actuale, nivelul fluviului ar urma să ajungă la un prag critic luni dimineață. În acest caz, unul din cele 2 reactoare aflate încă în funcțiune ar trebui oprită.
”Dunărea este în scădere. Scufundarea controlată a barjelor va începe în curând”, a anunțat Magyar, citat de News.ro.
Două barje de 80 de metri, soluție de urgență
Cele două barje, fiecare cu o lungime de aproximativ 80 de metri, vor fi scufundate în apropierea centralei pentru a ridica temporar nivelul apei și a permite continuarea funcționării turbinelor.
Măsura este însă una provizorie. Guvernul ungar a anunțat miercuri că va construi pe fundul Dunării un prag submers, o structură asemănătoare unui baraj, amplasată transversal pe albia fluviului pentru gestionarea debitului și menținerea unui nivel suficient al apei. Lucrările vor dura câteva săptămâni.
Seceta și nivelurile record de scăzute ale Dunării afectează și România, care a oprit joi ultimul reactor nuclear aflat în funcțiune, din cauza nivelului redus al fluviului.
Situația din Ungaria și România ridică tot mai multe probleme privind adaptarea centralelor nucleare care depind de apa râurilor pentru răcire la perioade de secetă și fenomene climatice tot mai extreme.
Ea a fost însă repornită luni și funcționează în acest moment cu două turbine. Centrala nucleară furnizează aproape jumătate din energia electrică a țării.
″Pe baza datelor și prognozelor disponibile în prezent, nu sunt anticipate dificultăți deosebite în funcționarea Sistemului Electroenergetic Național, iar necesarul de consum este acoperit în condiții normale printr-un mix de resurse: producție hidro, producție eoliană, capacități de rezervă pe cărbune și importuri de energie electrică.
România dispune, la acest moment, de o capacitate transfrontalieră de import de aproximativ 4.000 MW. Pentru intervalul de vârf din această seară este estimat un necesar de import de până la 2.300 MW, nivel care se încadrează în capacitățile comerciale disponibile″, se arată în comunicatul instituției.
















