Românca Anca Dragu, guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei: În ciuda șocurilor la care a fost expusă Moldova, sistemul bancar este bine capitalizat

Oficialul BNM a afirmat, în cadrul conferinței internaționale 'Coordonarea politicilor pentru convergența cu UE: spațiul fiscal și ancorarea monetară în contextul integrării accelerate', care se desfășoară joi și vineri la Chișinău, că autoritățile moldovene au implementat cu succes standardele bancare ale Uniunii Europene.

CITEȘTE ȘI DOCUMENT Cu OK-ul lui Bolojan, Autoritatea Aeronautică angajează. Salarii de peste 3.000 euro net și premiu lunar de 1.000 euro, plus tichete de masă și asigurare privată de sănătate

'În 2022, inflația a depășit 30%, fiind propulsată de un șoc energetic și de războiul Rusiei în Ucraina. Din 2022, ne-am confruntat cu șocuri simultane: fluxuri de refugiați, prețuri mai mari la energie, perturbarea lanțurilor logistice și, nu în ultimul rând, un nivel de incertitudine geopolitică ce apasă asupra atractivității țării pentru investitori. Cu toate acestea, astăzi, sistemul bancar moldovenesc- 95% din activele sectorului bancar sunt controlate de investitori europeni- este stabil, lichid, bine capitalizat și bine guvernat, reflectând implementarea cu succes a standardelor Basel III. BNM colaborează cu Autoritatea Bancară Europeană pentru a obține recunoașterea echivalenței cadrului prudențial bancar al Moldovei cu cel al UE', a precizat Dragu.

Guvernatorul BNM a adăugat că, în urma reformelor sectoriale profunde, toate cele trei mari agenții internaționale de rating au atribuit Republicii Moldova calificative favorabile, scrie Agerpres.

'Ca urmare a tuturor reformelor sectoriale profunde, toate cele trei mari agenții internaționale de rating au atribuit Republicii Moldova calificative favorabile: S&P a menținut (BB-/B) (aprilie 2026), Fitch a reconfirmat B+ (august 2026), iar Moody's a urcat ratingul la B2 (aprilie 2026) - toate cu o perspectivă stabilă. (...) BNM a reușit să construiască de la zero instrumentele unei bănci centrale - o monedă națională, o politică monetară autonomă și bazele unei piețe de capital', a mai spus Anca Dragu.

Potrivit acesteia, Republica Moldova a deschis primele sale grupuri de capitole în cadrul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, ceea ce a permis ca plățile bancare să facă parte din Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA).

CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ Nou eșec pentru Șantierul Naval Mangalia. Niciun ofertant la a patra licitație. Preț de pornire redus la 75% la viitoarea licitație

'Timp de mulți ani, integrarea europeană a fost un obiectiv despre care vorbeam. Astăzi, este un proces prin care trecem efectiv, capitol cu capitol, regulă cu regulă. (...) Peste cinci zile, vom sărbători un an de la integrarea în SEPA: Moldova resimte deja beneficiile - costul de bază pentru accesarea transferurilor europene a scăzut de la un minim obligatoriu de 20 euro la o medie de 1,0 euro/ tranzacție. S-au înregistrat peste 1.100.000 de tranzacții. Dacă ar fi fost procesate prin SWIFT, acestea ar fi costat economia aproximativ 15,8 milioane euro; prin urmare, economia reală a economisit în jur de 14,7 milioane euro', a arătat Dragu.

La conferința 'Coordonarea politicilor pentru convergența cu UE: spațiul fiscal și ancorarea monetară în contextul integrării accelerate' participă oficiali ai Comisiei Europene, reprezentanți ai băncilor centrale ale Franței, Ucrainei, Lituaniei, Macedoniei de Nord, Bulgariei, României, Cambodgiei și reprezentanți ai mediului academic.

De asemenea, la deschiderea evenimentului a participat și premierul Republicii Moldova, Vasile Tofan.

Anca Dragu: Relația economică dintre România și Republica Moldova ar trebui să fie mult mai puternică

Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu, consideră că relația economică dintre România și Republica Moldova ar trebui să fie mult mai puternică, menționând că a fost întrebată de reprezentanți ai Comisiei Europene și ai Fondului Monetar Internațional de ce sunt atât de puține investiții din România în Republica Moldova.

"Aș începe cu un element care ține de relația economică dintre România și Moldova. Această relație ar trebui să fie mult mai puternică și sunt deseori întrebată de reprezentanți ai Comisiei Europene, ai Fondului Monetar Internațional, de ce sunt atât de puține investiții din România în Moldova. Nu am multe răspunsuri, încerc să caut răspunsuri la această întrebare. Vestea bună este că investițiile din România în Moldova sunt în creștere. Ieri, de exemplu, a fost un mare eveniment la Chișinău. Foarte mulți oameni de afaceri s-au aflat acolo, a fost un eveniment organizat de guvern, de Agenția de Investiții", a declarat Anca Dragu.

CITEȘTE ȘI Opinii: McLaren, o revenire construită cu bisturiul

Ea a menționat că pentru România și pentru Republica Moldova ar fi benefică o dinamică crescută a relațiilor economice.

Anca Dragu s-a referit și la importanța pe care o poate juca sectorul energetic.

"Am văzut, după criza din 2008-2009, Statele Unite ale Americii și-au revenit mult mai repede în această criză, care a avut rădăcini acolo, tocmai pentru că resursele energetice erau mult mai ieftine decât în Europa. Cred că această carte ar putea să o joace și România astăzi, ar putea accelera pe investiții. Și aici, când mă refer la sectorul energetic, desigur ne referim pe tot circuitul, pe tot fluxul, inclusiv în zona de distribuție, unde avem mult de recuperat", a transmis guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei.

Anca Dragu a adăugat că România a început să piardă avantajul competitiv pe care l-a avut în zona de IT.

"Și dacă ar trebui să ne gândim tot la un element de competitivitate, acela ar fi securitatea cibernetică. România a avut un avantaj competitiv în zona IT. E adevărat, cu un stimul fiscal, așa se întâmplă întotdeauna. Dar se pare că am început să pierdem acest avantaj. Și atunci poate am putea să venim cu un avantaj competitiv în zona de inteligență artificială și cybersecurity", a afirmat Anca Dragu.