Guvernul consideră că nu se mai poate pune problema luării unor măsuri de relansare a producătorului de energie pe bază de cărbune Complexul Energetic Hunedoara (CEH), ci doar de eventuala identificare a unor modalități legale de salvare a activelor încă viabile ale acestuia, în condițiile în care CEH nu a putut nici măcar să onoreze sprijinul acordat de Executiv anul trecut, care i-a garantat vânzări de energie de rezervă până în 2020, din cauza lipsei de materie de primă și a indisponibilității centralelor sale, iar pe 9 martie a expirat termenul de recuperare a ajutorului de stat de 60 milioane euro declarat ilegal de Comisia Europeană.
În 2018, Guvernul a decis prin OUG să garanteze CE Hunedoara vânzări de energie de rezervă către operatorul de transport și sistem Transelectrica până în anul 2020, la tarife reglementate, stabilite de ANRE. OUG prevede că, pentru menținerea siguranței sistemului energetic național, CEH are obligația de a furniza servicii tehnologice de sistem către Transelectrica la o valoare a puterii electrice de cel puțin 400 MW, iar operatorul de transport și sistem stabilește capacitatea lunară corespunzătoare serviciilor tehnologice de sistem reprezentând rezervă terțiară lentă, din care o capacitate de 400 MW este alocată pentru CEH.
"Cu toate acestea, CEH nu a putut să producă energie la nivelul rezervei de sistem plătite, fie pentru că nu a avut cărbune, fie pentru că grupurile din cele două centrale (Mintia și Paroșeni – n.r.) nu au fost disponibile", se arată într-un document guvernamental recent.
Potrivit sursei citate, în prezent, Complexul, controlat integral de Ministerul Energiei, are o pierdere curentă de circa 1 miliard de lei și una reportată de 3,6 miliarde lei, capitaluri negative de circa 3 miliarde lei, datorii la bugetul consolidat al statului de peste 1,8 miliarde lei și amenzi de plătit pentru obligații de achiziție de certificate CO2 neîndeplinite de peste 2,3 miliarde lei.
Există de asemenea în continuare riscul ca activitatea termocentralei Mintia să fie suspendată, din cauza lipsei autorizației integrate de mediu, procesul în acest sens cu Garda de Mediu fiind în continuare pe rol și având programat următorul termen de judecată luna viitoare.
Creditorii Complexului au depuse la Tribunalul Hunedoara 15 solicitări de intrare în insolvență a companiei.
În noiembrie anul trecut, Comisia Europeană a anunțat că a constatat că ajutorul de stat acordat anterior de Guvern Complexului Energetic Hunedoara, de aproximativ 60 de milioane de euro, este incompatibil cu legislația UE, astfel că România trebuie să recupereze banii, plus dobânzile aferente. În conformitate cu decizia în acest sens a Executivului de la Bruxelles, ajutorul de stat ilegal trebuia recuperat până la data de 9 martie 2019, deadline care tocmai a expirat.
"Întreg patrimoniul CEH se află sub sechestrul ANAF sau gajat în favoarea MFP pentru garantarea împrumuturilor acordate în temeiul prevederilor OUG nr. 11/2015, respectiv nr. 22/2015, garantarea celor 3 credite contractate de la BEI, BCR și BRD pentru finanțarea investițiilor de mediu de la SE Paroșeni, garantarea datoriilor restante la bugetul consolidat al statului, iar ANAF, prin Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili, va proceda în cel mai scurt timp la aplicarea măsurilor de executare silită în vederea punerii în aplicare a Deciziei CE de recuperare a ajutorului de stat ilegal", se menționează în documentul citat.
Acesta precizează că, având în vederea necesitatea recuperării ajutorului de stat ilegal, la acest moment nu se poate vorbi de "un set de măsuri pentru relansarea Complexului".
"În colaborare cu MFP, ANAF și cu Administrația Fondului de Mediu, Ministerul Energiei va încerca să identifice modalități legale pentru salvarea activelor viabile din cadrul CEH", se conchide în document.
Executarea silită ar putea fi ocazia de aplicare a unei idei mai vechi de soluție de salvare a activelor viabile ale CEH, respectiv a termocentralelor și a unora dintre carierele miniere aflate încă în activitate.
Astfel, încă din urmă cu 3 ani se discuta darea în plată a respectivelor active viabile către ANAF și MFP, în contul datoriilor bugetare.
"Se contureaza astfel posibilitatea implementării unui plan de reorganizare care să cuprindă achitarea unei mari părți a datoriei către bugetul statului, prin darea în plată a principalelor active funcționale, restul activelor urmând a fi valorificate, iar din sumele obținute pot fi achitați, fie și parțial, ceilalți creditori. Indiferent că un asemenea plan reușește a fi dus la bun sfârșit sau eșuează după ce are loc operațiunea de dare în plată, prin el se pot rezolva ambele probleme - socială și energetică", se arăta într-un document al fostului administrator judiciar al CEH, din perioada în care compania se afla în insolvență, din iulie 2016.
În condiții normale de funcționare, Complexul Energetic Hunedoara poate asigura până la 10% din consumul total de energie al României pe timp de iarnă, însă în sezonul rece 2018-2019 nu a putut contribui decât cu sub 2%, din cauza lipsei cărbunelui și a indisponibilităților tehnice.
Comisia Europeană are în vedere modificarea legislației comunitare într-o modalitate care ar putea bloca un plan al autorităților de la București, despre care Profit.ro a scris în premieră în iunie 2018, potrivit căruia unele centrale de producție de energie electrică din România ar putea primi subvenții decontate obligatoriu de consumatori pe facturile lor lunare doar pentru a rămâne în funcțiune și a fi capabile oricând să introducă electricitate în sistemul energetic național la nevoie, în momente de vârf de consum, în baza unui sistem aplicat deja în Uniunea Europeană, care prevede introducerea unui așa-numit "mecanism de capacitate".
Anul trecut, Guvernul negocia la un moment cu Comisia Europeană acordarea unui ajutor de stat de tip Serviciu de Interes Economic General (SIEG), prin care să fie asigurată livrarea de către CEH a unei anumite cantități anuale de energie în sistemul național, însă de atunci nu s-a mai anunțat nimic în această privință. Potrivit definiției din legislația UE, pot fi declarate "Servicii de Interes Economic General" (SIEG) acele activități economice pe care autoritățile publice le identifică drept fiind "de o importanță aparte pentru cetățeni" și care nu ar fi prestate (sau nu ar putea fi prestate la prețuri accesibile în mod nediscriminatoriu pentru toți clienții ) în absența intervenției statului, ceea ce facilitează acordarea de ajutoare de stat pentru aceste activități. În general, Comisia Europeană consideră că sunt servicii de interes economic general rețelele de transport, serviciile poștale și serviciile sociale.
