Scumpirea galopantă a energiei pe piețele angro de profil obligă Transelectrica, operatorul de transport al sistemului energetic național, să-și rectifice masiv bugetul de venituri și cheltuieli pe anul în curs, compania estimând pentru 2021 un profit brut de 40,71 milioane lei, reprezentând jumătate din cel prognozat inițial, de 80,91 milioane lei, relevă date analizate de Profit.ro.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Transelectrica estimează că va avea anul acesta venituri totale de 2,377 miliarde lei, cu aproape 35% (829,4 milioane lei) peste nivelul prognozat inițial, dar și cheltuieli de 3,165 miliarde lei, cu aproape 38% (869,6 milioane lei) mai mari decât în prima variantă de buget.
Compania prezintă drept cauze ale rectificării modificările legislative de pe piața de echilibrare (eliminarea limitelor de preț la ofertare și a obligativității participării la piață, aplicarea prețului unic de decontare și decontarea la 15 minute a tranzacțiilor), precum și creșterile mari de cotații de pe toate platformele pieței angro de electricitate, care au ajuns să depășească valorile istorice din ultimii 7 ani, fapt care influențează costurile companiei cu achiziția energiei necesare acoperirii consumului propriu tehnologic.
"Prețul mediu al energiei electrice achiziționate de pe PZU în prima parte a anului 2021 a fost de peste 2 ori mai mare decât în perioada similară a anului 2020 și de peste 1,4 ori mai mare decât în anul 2019. Diferența semnificativă se înregistrează la nivelul întregii piețe europene, cu care România funcționează cuplat și, având în vedere pachetul legislativ Fit for 55 propus recent de Comisia Europeană, care propune accelerarea procesului de decarbonare, tendința de creștere se va menține în următorii ani", se menționează într-un document al Transelectrica.
Operatorul de transport și sistem românesc, controlat de stat prin Secretariatul General al Guvernului (SGG), a elaborat și un draft de soluții de finanțare a planului său de investiții pentru perioada 2021-2025, în valoare de 3,74 miliarde lei, estimând că are capacitatea de a împrumuta până la 2,2 miliarde lei. Totuși, Transelectrica își propune să împrumute doar 23% (850 milioane lei), să contracteze fonduri UE sau similare în proporție de 22% (827 milioane lei), iar restul de peste 2 miliarde lei (55%) să asigure din surse proprii.
"Analizând pe medie structura capitalurilor, constatăm că ceilalți operatori de transport și de sistem se finanțează din surse proprii cu o pondere de 46% și din obligațiuni corporative 40%. De asemenea, observăm că împrumuturile bancare reprezintă numai 12% din structura de finanțare. Prin comparație, Transelectrica se finanțează din surse proprii 96% și împrumuturi bancare 4%. Concluzie: având în vedere costurile capitalurilor proprii vs costurile capitalurilor împrumutate, putem trage concluzia că, la această dată, compania se finanțează ineficient prin comparație cu alte OTS-uri", se afirmă în draft.
Transelectrica își propune inclusiv să lanseze un program de emisiuni de obligațiuni corporative pe termen mediu (Medium Term Notes - MTM), luând în calcul și varianta de a se împrumuta astfel în valută pe piețele internaționale, la Londra, Paris, Luxemburg sau Dublin.
"Cu privire la structura portofoliului de proiecte, au fost identificate patru proiecte majore (ca valoare, importanță strategică și complexitate) care se pretează a fi finanțate prin împrumuturi de la Instituții Financiare Internaționale - IFI. În această categorie includem Banca Europeană de Investiții (BEI), Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și Banca Mondială, prin IFC, filiala din România. Toate celelalte proiecte, mai multe și mai mici ca dimensiuni, se pot finanța prin credite de completare sub umbrela unui/unor împrumuturi sindicalizate de la mai multe bănci, în care IFI pot fi de asemenea participanți", spune Transelectrica.
Compania își face și o mea culpa cu privire la investițiile finalizate din ultimii 5 ani.
"Realitatea în companie este că, în perioada 2015-2020, amortizarea acumulată este mai mică decât punerile în funcțiune (PIF) cu 764 milioane lei. Cu alte cuvinte, PIF-urile nu au acoperit nici măcar nivelul amortizării. Consecințele sunt destul de grave (fără a menționa importanța tehnică pentru sistemul energetic național - SEN), întrucât Baza de Active Reglementate (BAR - sursă a tarifului) s-a diminuat simțitor. Este de menționat că rata reglementată a rentabilității (6,39% în acest caz) se aplică la BAR și permite realizarea unei proftabilități reglementate mai mare sau mai mică în funcție de dimensiunea. BAR-ului", se spune în document.
Planul de investiții al Transelectrica pentru 2021-2025 prevede că, dintr-un total de 3,734 miliarde lei, 36% din bani vor merge în retehnologizarea rețelei electrice de transport, în timp ce 31% vor ținti creșterea capacității de interconexiune cu țările vecine. Sume importante vor fi direcționate către creșterea capacității de evacuare a energiei din regiunile Dobrogea și Moldova, iar restul de 3% - pentru proiecte care vizează întărirea securității sistemului.
Profitul net al Transelectrica a scăzut cu 10% în primul semestru din 2021, comparativ cu perioada similară a anului trecut, la 104 milioane lei. Rezultatul a fost înregistrat în condițiile unui avans cu 30% al veniturilor operaționale, la 1,422 miliarde lei, depășit însă de cel al costurilor operaționale, care s-au majorat cu 44%, la 1,168 miliarde lei. Compania precizează în raportul său semestrial că cheltuielile cu acoperirea consumului propriu tehnologic au crescut cu 55% (63 milioane lei), din cauza majorării acestui consum ca atare cu 30% față de S1 2020, precum și a avansului cu aproape 80% al prețului mediu al energiei electrice achiziționate de pe piața spot.
