România este alături de Republica Moldova în fața provocărilor energetice din această iarnă și este pregătită să îi sprijine pe ″frații noștri de peste Prut″ pentru a trece cu bine de această perioadă critică, după ce în Basarabia a fost decretată starea de urgență energetică începând cu 16 decembrie, a transmis Ministerul Energiei de la București.
Asta în perspectiva stopării, de la 1 ianuarie 2025, a tranzitului gazelor rusești prin Ucraina către Transnistria, ce alimentează și centrala MGRES de la Cuciurgan, vitală pentru aprovizionarea cu curent electric a ambelor maluri ale Nistrului, și în condițiile în care gigantul rus de stat Gazprom nu pare dispus să-și onoreze obligația contractuală de a livra gaze la frontiera Republicii Moldova utilizând o rută de transport alternativă, prin gazoductul Turkstream.
″Suntem în contact permanent cu frații noștri de peste Prut. Bineînțeles că prioritatea zero este sistemul energetic național, dar avem încredere că putem pune umărul la efortul Chișinăului de a trece iarna cu bine, așa cum România a mai făcut-o. România rămâne un partener de încredere pentru Republica Moldova. În fața acestor provocări, colaborarea strânsă dintre guvernele și companiile noastre energetice este cheia pentru a asigura securitatea energetică și confortul cetățenilor în această iarnă. Astfel, inclusiv prin sprijinul nostru și al Uniunii Europene, frații noștrii de peste Prut nu trebuie să fie lăsați să ajungă iar la mâna Rusiei pentru a putea trece această iarnă cu bine″, a declarat ministrul român al Energiei, Sebastian Burduja.
Nu este însă limpede în ce măsură poate fi acordat acest sprijin. În documentul oficial de la Chișinău de justificare a deciziei de decretare a stării de urgență, Guvernul Republicii Moldova atrage atenția că însuși Ministerul Energiei de la București a avertizat, în nota de fundamentare a unui proiect de HG prezentat anterior de Profit.ro, că și România se confruntă cu riscuri legate de siguranța aprovizionării proprii cu energie electrică, cu importuri ″alarmant″ de mari în orele de vârf de consum.
Profit.ro a cerut detalii suplimentare de la Ministerul Energiei, fără a primi răspuns până în momentul publicării acestui articol.
Sursă: Guvernul Republicii Moldova
Potrivit instituției, cei mai mari producători de energie din România, companiile de stat Nuclearelectrica și Hidroelectrica, sunt deja în contact cu traderul de stat basarabean Energocom ″pentru a analiza posibilitățile de a furniza volume suplimentare de energie electrică către malul drept al Nistrului″. Pe lângă cei doi, Energocom mai are contracte cu producătorii români OMV Petrom, Complexul Energetic Oltenia și Electrocentrale Craiova, cel din urmă aflat într-o situație financiară dificilă.
Legislația românească prevede că ″În cazurile în care Republica Moldova nu poate să își asigure consumul național de energie electrică prin producție proprie, producătorii de energie electrică (din România – n.r.) au obligația să încheie contracte bilaterale, în limita cantităților disponibile, (...), prioritar cu traderi/furnizori de energie electrică desemnați de către Guvernul Republicii Moldova (Energocom – n.r.) (...)″, la prețul reglementat fix de 400 lei/MWh, la care se adaugă costul certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, acolo unde este cazul.
″În acest moment, capacitatea de transfer (NTC) pentru importuri din România (ale Republicii Moldova – n.r.) este de 315 MW și se preconizează o creștere cu 80 MW în săptămâna următoare, ajungând la 395 MW″, spune Ministerul Energiei. Pe de altă parte, conform Chișinăului, Basarabia ar avea nevoie, pentru orele de vârf de consum din iarnă, de 1.000 MW.
Îngrijorător este că, potrivit Bucureștiului, cele 4 linii electrice de 110 kV de interconexiune între România și Republica Moldova, a căror activare tehnică a fost anunțată recent, nu pot fi deocamdată utilizate întrucât nu există mecanism de alocare comercială a capacității lor.
″România sprijină identificarea unui mecanism de alocare comercială a capacității pe cele patru linii electrice de 110 kV, în colaborare cu Transelectrica și Moldelectrica. (...) Se va intensifica colaborarea dintre Moldelectrica și Transelectrica pentru implementarea soluțiilor tehnice necesare″, a transmis Ministerul român al Energiei.
Singura linie electrică de înaltă tensiune, de 400 kV, Isaccea-Vulcănești, prin care Republica Moldova importă energie din România, trece prin Ucraina și există riscul întreruperii funcționării sale în cazul unor noi atacuri rusești cu rachete și drone asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, precum și al supraîncărcării ei.
Sursă: Guvernul Republicii Moldova
″România dispune de stocuri de gaze naturale în depozitele Depogaz, fiind pregătită să analizeze opțiuni de extragere prioritară în cazul în care livrările către regiunea transnistreană vor fi afectate″, mai arată autoritățile de la București, care mai iau în calcul ca măsură de sprijinire a basarabenilor ″creșterea valorii contului de echilibrare operațională (OBA) dintre VestMoldTransGaz și Transgaz este considerată o soluție esențială pentru atenuarea impactului în primele zile ale crizei″.
VestMoldTransgaz, afiliată a companiei de stat românești Transgaz, a preluat toamna trecută operarea întregului sistem național de transport al gazelor naturale din Republica Moldova, cu excepția celui din Transnistria.
Potrivit reglementărilor ANRE și normelor tehnice Transgaz, contul de echilibrare operațională (OBA) este contul ″utilizat la gestionarea diferențelor de direcționare a fluxurilor de gaze naturale în punctele de intrare/ieșire aflate la interfața dintre″ sistemul românesc și cel moldovenesc de transport, ″în scopul simplificării contabilizării cantităților de gaze naturale pentru utilizatorii de rețea vizați″.
Acordurile de interconectare transfrontalieră prevăd că OBA trebuie de principiu să tindă spre zero și fixează și o limită cantitativă, actualizată permanent. Dacă limita nu este depășită, alocările se fac la nivelul cantității nominalizate, iar diferența dintre nominalizare și măsurare este contabilizată în OBA. Dacă limita OBA este depășită, parțile convin de comun acord extinderea pentru o perioadă de timp cât mai scurtă a acestei limite, pentru a oferi utilizatorului de rețea alocări care sunt egale cu nominalizările lor confirmate, ″cu condiția ca această extindere să nu afecteze funcționarea în siguranță a sistemului național de transport (SNT)″.
Astăzi, România exportă în total 6,9 milioane metri cubi de gaze, din care peste 2 treimi (4,7 milioane metri cubi) în Republica Moldova, potrivit datelor Transgaz. Uzual, exporturile către Ungaria erau mai mari.
″În contextul în care centrala de la Cuciurgan MGRES ar putea să nu producă energie pentru malul drept al Nistrului, România este pregătită să sprijine Republica Moldova, cu suportul partenerilor europeni, pentru acoperirea unui deficit estimat la 600 MW, prin soluții coordonate la nivel guvernamental și prin utilizarea resurselor disponibile și, pe termen mediu, prin noi grupuri de producție a energiei electrice și măsuri pentru modernizarea sistemului de termoficare din Chișinău″, a conchis Ministerul Energiei din România.
Înainte de a fi demis subit de premierul Dorin Recean, fostul ministru al Energiei de peste Prut, Victor Parlicov, declarase că Republica Moldova a discutat cu România la nivel politic, începând din luna iunie, încheierea unui contract de livrare de gaze naturale peste Prut la preț preferențial, discuțiile fiind finalizate după alegerile prezidențiale din Basarabia, fără a fi limpede cu ce rezultat. Contactat atunci de Profit.ro, Ministerul Energiei din România nu a făcut nici până în prezent vreun comentariu.
Sursă: Transgaz
