Statul român le-a impus producătorilor de țiței, gaze și cărbune, precum și rafinăriilor de petrol și cocs, plata unei contribuții de solidaritate de 60% din profiturile impozabile care depășesc cu mai mult de 20% media celor înregistrate în perioada 2018-2021, prin ordonanță de urgență care preia Regulamentul UE, adoptat în octombrie. Această rată de impunere este aproape dublă față de cea minimă prevăzută de Regulament, de 33%, și a treia cea mai mare dintre țările care au anunțat astfel de contribuții, conform datelor analizate de Profit.ro.
VEZI AICI ȘI DECIZIE Au fost eliminate declarațiile pe proprie răspundere pentru casnicii cu mai multe locuri de consum de energie, după haos și revoltă. Rămâne un mister cine exact a venit cu ideea limitării plafonării la un singur loc de consum
″Venitul din contribuția de solidaritate a fost estimat pentru anul 2023 la circa 3,9 miliarde lei, pe baza mediei profiturilor impozabile anuale din perioada 2018-2021, realizate de principalii contribuabili care desfășoară activități în sectoarele țițeiului, gazelor naturale, cărbunelui și rafinăriilor″, se arată în nota de fundamentare.
Ordonanța poate fi citită la finalul articolului.
Din sumele colectate, autoritățile promit că minimum 70% vor fi distribuite pentru finanțarea investițiilor stategice precum și a investițiilor în eficiența energetică și/sau în energia din surse regenerabile, așa cum este prevăzut în regulament.
Încasările din contribuția de solidaritate vor fi utilizate și pentru finanțarea măsurilor de sprijin financiar pentru consumatorii finali de energie, în special pentru gospodăriile vulnerabile, pentru a atenua efectele creșterii prețurilor.
Termenele de plată sunt 25 iunie 2023, respectiv 25 iunie 2024.
Potrivit avizului Consiliului Legislativ, actul normativ prezintă însă risc de neconstituționalitate.
″(...) apreciem că, prin instituirea contribuției de solidaritate la finele anului 2022 pentru profituri realizate în anul 2022, proiectul este susceptibil a încălca principiul constituțional al neretroactivității legii, statuat la art. 15 alin. (2) din Legea fundamentală″, spune instituția în documentul citat și analizat de Profit.ro.
″Contribuția de solidaritate temporară pentru societățile din Uniune și sediile permanente, care desfășoară activități în sectoarele țițeiului, gazelor naturale, cărbunelui și rafinăriilor, inclusiv pentru cele care fac parte dintr-un grup consolidat doar în scopuri fiscale, se calculează pe baza profiturilor impozabile, astfel cum sunt stabilite în temeiul normelor fiscale naționale, în exercițiul financiar 2022 și/sau în exercițiului financiar 2023 și pe întreaga durată a acestora, care depășesc cu mai mult de 20% media profiturilor impozabile, astfel cum au fost stabilite în temeiul normelor fiscale naționale, din cele patru exerciții financiare care încep la 1 ianuarie 2018 sau se desfășoară după această dată. În cazul în care media profiturilor impozabile din acele patru exerciții financiare este negativă, în scopul calculării contribuției de solidaritate temporare, se consideră că profitul impozabil mediu este egal cu zero. Rata aplicabilă pentru calcularea contribuției de solidaritate temporare este de cel puțin 33% (…). Contribuția de solidaritate temporară se aplică în plus față de impozitele și taxele obișnuite aplicabile în conformitate cu dreptul intern al unui stat membru. (…)″, stipulează Regulamentul (UE) 2022/1854 privind o intervenție de urgență pentru abordarea problemei prețurilor ridicate la energie.
Potrivit sursei citate, contribuția de solidaritate are un caracter temporar și se aplică numai profiturilor excedentare generate în exercițiile financiare menționate.
Deadline-ul de aplicare a Regulamentului era 31 decembrie 2022.
Actul normativ european mai prevede că statele care au adoptat deja măsuri naționale echivalente pot să nu impună această contribuție de solidaritate, dacă măsurile echivalente ″împărtășesc obiective similare și fac obiectul unor norme similare celor care reglementează contribuția de solidaritate temporară în temeiul prezentului regulament și generează încasări comparabile cu încasările estimate din contribuția de solidaritate sau mai ridicate decât acestea″.
Conform analizei Profit.ro, dintre țările membre UE care au anunțat impunerea de astfel de noi contribuții de solidaritate, cele mai mari rate de impunere sunt cele din Irlanda (75%) și Slovacia (70%). Cehia a introdus o rată de 60%, similară cu cea avută în vedere de România.
În alte state europene, ratele de impunere sunt de 50% (Polonia), 40% (Austria), 33% (Bulgaria, Croația, Cipru, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Olanda, Portugalia, Suedia) sau chiar 25% (în Italia, care are în vigoare și măsuri naționale echivalente).
Spania face figură aparte, contribuția de solidaritate impusă de Guvernul de la Madrid cifrându-se la 1,2% din cifra de afaceri anuală. În Belgia, contribuția a fost stabilită în sumă fixă, de 6,9 euro/tonă la țiței brut și de 7,80 euro/metru cub la produse petroliere și gaze.
În România, producția de gaze naturale face deja obiectul impozitului pe veniturile suplimentare rezultate din liberalizarea prețurilor. De asemenea, producătorii de țiței și cărbune datorează impozit pe exploatarea resurselor naturale.
