Consumatorii noncasnici de gaze naturale al căror consum anual din 2021 a fost de peste 50.000 MWh, fapt care nu le-a permis să beneficieze anul trecut de plafonul de preț final de 0,37 lei/MWh, dar care în 2022 și-au redus consumul sub pragul menționat, vor beneficia de regularizare din partea furnizorilor anul acesta, care le vor refactura consumul din 2022 la prețul plafonat de 0,37 lei/MWh, a decis Parlamentul.
″În cazul clienților noncasnici care nu pot beneficia de prevederile alin. (2) lit. b) (prețul plafonat de 0,37 lei/MWh – n.r.) în funcție de consumul anului 2021, dar al căror consum înregistrat în anul 2022 se încadrează în consumul prevăzut la alin. (2) lit. b) (cel mult 50.000 MWh – n.r.), furnizorii emit în semestrul 1 al anului 2023 facturi de regularizare a consumului facturat anterior aferent anului 2022, utilizând prețul maxim prevăzut la alin. (2) lit. b) (0,37 lei/MWh – n.r.)″, stipulează amendamentul introdus de Legislativ la OUG nr. 27/2022.
O altă modificare aprobată se referă la mecanismul obligatoriu de achiziție centralizată de energie electrică (MACEE) de către OPCOM de la principalii producători români la preț reglementat de 450 lei/MWh, pentru a se ține cont de situațiile în care Hidroelectrica produce mai mult decât estimează, în baza prognozelor de hidraulicitate.
Astfel, sintagma ″producătorii (...) pot vinde energia electrică produsă doar″ în condițiile prevăzute de MACEE a fost înlocuită cu ″vor vinde (prin MACEE – n.r.) energia electrică estimată a fi disponibilă (…)″.
″În cazul în care, ulterior sesiunilor de licitații organizate de catre OPCOM, există energie disponibilă care nu a fost tranzacționată prin intermediul mecanismului unic de achiziție (MACEE), aceasta poate fi vândută de producători atât pe piețele centralizate, cât și prin intermediul unor contracte bilaterale direct negociate″, mai stipulează modificarea adoptată.
Aceasta a fost justificată de inițiatori prin aceea că Hidroelectrica a avut un surplus de energie pe luna ianuarie 2023 pe care l-a valorificat pe piața pentru ziua următoare (PZU), surplus pe care nu avea cum să-l prevadă anterior lunii de livrare, în condițiile în care Institutul Național de Hidrologie dăduse cu 3 zile înainte de începerea lunii prognoze depășite ulterior cu mai mult decât dublu în 5 bazine hidro importante.
Ca argument a fost adus și faptul că, la solicitarea Transelectrica, atunci când se constată că este necesar, Hidroelectrica trebuie să intervină cu producție pe piața de echilibrare.
″Un alt element imprevizibil îl reprezintă apelările pe Piața de Echilibrare. Pentru siguranța sistemului, trebuie rezervată o cantitate de energie pentru apelări la creștere pe piața de echilibrare. Dacă aceasta nu este apelată în cursul lunii sau dacă datorită stării sistemului energetic se dau scăderi pe Piața de Echilibrare, această energie se transformă în energie suplimentară disponibilă în cursul lunii curente″, mai scrie în fundamentarea amendamentului.
