Curtea de Conturi a obținut în instanță confirmarea definitivă a dispoziției sale din 2016 de a obliga Romgaz, producătorul de gaze naturale controlat de statul român cu peste 70% din acțiuni, să își dea în judecată principalul concurent, OMV Petrom, și pe alți 3 producători de gaze, Amromco, Raffles și Stratum, pentru recuperarea unui presupus prejudiciu de 178 milioane lei.
În decizia Curții de Conturi din 2016 se arăta că prejudiciul estimat la 178 milioane lei ar fi survenit ca urmare a faptului că Romgaz, în perioada 2013-2015, ar fi vândut pe piața reglementată, destinată consumatorilor casnici și CET-urilor care alimentează sistemele centralizate de încălzire a populației, iar până în 2015 și consumatorilor industriali care optaseră să nu treacă în piața liberă, o cantitate mai mare de gaze decât era obligată de legislația în vigoare, deci la prețuri fixe stabilit de Guvern, mai mici decât cele pe care le-ar fi putut obține pe piața liberă. În schimb, ceilalți producători de gaze ar fi vândut pe piața reglementată cantități mai mici decât prevedea legislația, profitând astfel de prețurile mai mari din piața liberă.
De altfel, într-un raport al Curții de Conturi se menționează, cu referire la această speță, că "din verificările efectuate ulterior de Curtea de Conturi la ANRE a rezultat faptul că, în condițiile în care SNGN Romgaz SA a livrat efectiv pe piața reglementată o cantitate mai mare decât era obligat să o facă, OMV Petrom SA și SC Amromco Energy SRL nu au furnizat cantitatea stabilită, livrând în piața reglementată o cantitate mai mică decât cea stabilită".
Romgaz s-a conformat și a deschis acțiune în instanță împotriva OMV Petrom, Amromco, Raffles și Stratum, pentru recuperarea sumei respective, contestând însă totodată, tot în justiție, dispoziția Curții de Conturi
Inițial, în vara anului trecut, Romgaz a obținut la Tribunalul Sibiu anularea măsurii dispuse de Curtea de Conturi și, în consecință, a convenit cu ceilalți producători de gaze suspendarea procesului. Instituția a făcut însă recurs și a avut câștig de cauză printr-o hotărâre judecătorească definitivă pronunțată în februarie anul acesta, astfel că procesul dintre Romgaz și concurenții săi urmează să se reia luna viitoare, primul termen fiind stabilit pentru data de 19 iunie.
"(...) contrar opiniei primei instanțe și poziției reclamantei, cantitatea de gaze care trebuie livrată de către producătorii de gaze naturale pe piața reglementată stabilită de Direcția Operator Piață Gaze Naturale (DOPGN) a Transgaz este o cantitate fixă, nicidecum minimă sau maximă, cantitate pe care toți producătorii de gaze naturale au obligația s-o respecte. (...) În speță, se constată că reclamanta a depășit această cantitate cu 8.087.054,923 MWh, aspect de altfel confirmat și de expertiza dispusă la fond , cantitatea în discuție reprezentând depășirea obligației, fiind valorificată pe piața reglementată în vederea înmagazinării în depozitele subterane al căror operator este reclamanta. Curtea reține că, atâta timp cât reclamanta a livrat pe piața reglementată o cantitate de gaze naturale mai mare decât cea stabilită de DOPGN, a nesocotit prevederile legale menționate în precedent, rezultând în acest mod producerea unui prejudiciu, din moment de prețul pe piața liberă a fost mai mare decât cel de pe piața reglementată, prejudiciu a cărui cuantificare efectivă revine entității auditate și nu inspectorilor pârâtei. În aceste împrejurări, faptul că actele normative în discuție nu prevăd nici o sancțiune pentru livrarea unei cantități mai mari decât cea stabilită de DOPGN este lipsit de relevanță, de vreme ce se constată existența unui prejudiciu", se arată în motivarea deciziei definitive favorabile Curții de Conturi a instanței de apel din Alba Iulia.
În apărarea sa, Romgaz susținuse că legislația în vigoare la acea dată o obliga să vândă o cantitate de gaze minimă, nu maximă, pe piața reglementată, având obligația de a asigura permanent satisfacerea cererii de pe acest segment de piață și că, în plus, nu avea obligația de a urmări ce fac mai departe cumpărătorii angro cu gazele achiziționate, respectiv dacă le livrează ca furnizori unor consumatori finali din piața reglementată sau din cea liberă.
Compania de stat mai arătase în instanță că, în acea perioadă, oferta de pe piața concurențială depășea cu mult cererea, astfel că, dacă nu ar fi majorat cantitatea de gaze livrate pe piața reglementată, ar fi fost nevoită să funcționeze la doar 60% din capacitate. Un alt argument al Romgaz fusese că, vânzând pe piața reglementată o cantitate de gaze naturale cu 8,08 milioane MWh peste pragul impus de legislație, a încasat mai mulți bani decât ar fi putut obține pe piața concurențială pe respectiva cantitate suplimentară, la prețurile de atunci.
Romgaz și OMV Petrom domină autoritar industria locală de producție a gazelor naturale, având la finalul anului trecut o pondere cumulată de 97,63% din totalul producției de gaze din România destinată consumului. Cota Romgaz era de 57,17%, iar cea a OMV Petrom – de 40,46%, potrivit datelor ANRE. Ponderea cumulată a Amromco Energy, Raffles Energy și Stratum Energy era de sub 2%.
Profitul Romgaz s-a redus în 2018 cu 22% față de anul precedent, în pofida unei cifre de afaceri în creștere cu 9% și a unui volum de gaze extras cu 3,4% mai mare. Principala explicație: creșterea cu 51% a cheltuielilor cu redevența petrolieră și majorarea cu 43% a impozitului asupra veniturilor suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale. Anul trecut, Romgaz și-a majorat importurile de gaze din Rusia cu peste 500%, lucru care s-a reflectat și în costul mărfii vândute.
