Solidaritatea între statele membre ale Uniunii Europene în ceea ce privește întrajutorarea reciprocă în caz de criză în aprovizionarea cu gaze naturale lasă mult de dorit, fiind încheiate numai 8 acorduri bilaterale de sprijin în acest sens, din 40 posibile, avertizează Curtea de Conturi a UE, într-un raport recent privind siguranța furnizării.
″(…) numeroase state membre sunt încă reticente în a semna acorduri bilaterale de solidaritate. Unele țări din UE ar intenționa chiar să întrerupă furnizarea de gaze unui stat vecin ca răspuns la o situație de urgență″, a transmis instituția.
Încă din 2017, legislația comunitară prevede că țările UE ale căror sisteme de transport al gazelor naturale sunt interconectate trebuie să încheie acorduri interguvernamentale privind luarea de măsuri solidare de întrajutorare în caz de criză a gazelor, măsuri care pot merge până la sistarea furnizării gazelor către marii consumatori industriali dintr-una dintre țări pentru menținerea aprovizionării populației, clienților sociali și IMM-urilor dintr-o alta.
″Chiar dacă probabilitatea declanșării mecanismului oficial de solidaritate este scăzută, statele membre au fost reticente în a încheia astfel de acorduri. Niciunul dintre cele 40 de acorduri necesare potrivit estimărilor Comisiei Europene nu fusese încheiat până în decembrie 2018. În mai 2020, întrucât nu se semnase încă niciun acord, Comisia a inițiat proceduri în constatarea neîndeplinirii obligațiilor împotriva a 25 de state membre, pentru nerespectarea dispozițiilor privind solidaritatea. Până în ianuarie 2024, au fost încheiate 8 acorduri″, spune Curtea de Conturi a UE în raportul citat.
Printre principalele motive ale acestui progres lent se numără complexitatea tehnică, lipsa de expertiză la nivelul administrațiilor naționale și dificultatea de a ajunge la un acord cu privire la un mecanism de compensare financiară echitabilă.
Pentru a aborda problema lipsei de progrese în ceea ce privește solidaritatea bilaterală, în special în contextul crizei energetice, pentru 2023 a fost introdusă o măsură temporară implicită de solidaritate prin Regulamentul (UE) 2022/2576 al Consiliului, de aplicat într-o situație de urgență în sectorul gazelor între statele membre care nu au acorduri bilaterale încheiate.
România s-a numărat printre statele care au criticat această măsură, după cum a relatat Profit.ro, cu argumentul că este nevoie de ″protejarea industriei naționale″ și de ″asigurarea unei compensări echitabile pentru gazele vândute în spirit de solidaritate″.
Bucureștiul a susținut atunci și introducerea posibilității ca statele membre UE să poată încheia, pe bază voluntară, acorduri de solidaritate cu statele din Comunitatea Energiei, România având ca țintă în primul rând întrajutorarea Republicii Moldova.
″În decembrie 2022, Comisia a efectuat un exercițiu de simulare a solidarității împreună cu 11 state membre și cu ENTSOG, pentru a testa cadrul introdus de Regulamentul privind siguranța furnizării de gaze și de Regulamentul (UE) 2022/2576 pentru a răspunde unei situații de urgență în materie de siguranță a furnizării de gaze. Scenariul ales s-a concentrat în principal pe întreruperea completă a gazelor rusești.
″Exercițiul a confirmat, în general, că UE era pregătită să facă față unei situații de urgență în sectorul gazelor, dar a evidențiat, de asemenea, provocări persistente și o serie de domenii care necesitau lucrări suplimentare. Printre ele se numără complexitatea compensației echitabile pentru gaze acordate ca răspuns la o cerere de solidaritate, chiar și în cadrul mecanismului temporar prevăzut de Regulamentul (UE) 2022/2567. Pe baza principalelor constatări în urma exercițiului de simulare, Comisia a concluzionat că mecanismul de solidaritate implicit ar trebui să devină permanent (…)″, se mai menționează în raport, în care este reevidențiată ″marea provocare de a încheia acorduri de solidaritate, fie la nivel bilateral, fie prin intermediul unui mecanism la nivelul UE″.
