Minele neviabile din Valea Jiului, aflate în patrimoniul Societății Naționale Închideri Mine (SNÎMVJ), își vând huila extrasă unui singur client: Complexul Energetic Hunedoara. Ambele companii sunt controlate integral de stat, prin Ministerul Energiei. În plus, statul subvenționează de la buget diferența dintre costul de producție al cărbunelui și prețul cu care SNÎMVJ îl vinde termocentralelor Mintia și Paroșeni de la CE Hunedoara. Problema este că, deși ambele sunt întreprinderi de stat, cu același acționar, cele două societăți sunt obligate să negocieze acest preț. Iar CE Hunedoara, intrat în insolvență în ianuarie, negociază tot mai dur.
Poziția CE Hunedoara la negocierile cu SNÎMVJ este întărită de evoluția prețului la cărbune pe piețele internaționale. Iar în ultimii 4 ani, cotațiile la cărbune au scăzut constant, în special ca urmare a înăspririi legislației de mediu în UE și SUA, care a derentabilizat foarte mult producția de energie electrică pe bază de cărbune.
Bine, una e ce se negociază, alta e ce se încasează. Potrivit raportului administratorului judiciar al CE Hunedoara, la finalul anului trecut, Complexul datora SNÎMVJ 31,6 milioane lei pentru huila livrată și neplătită, sumă reprezentând doar principalul datoriei, fără dobânzi și penalități. În noiembrie 2015, Tribunalul Hunedoara a obligat CE Hunedoara să plătească SNÎMVJ peste 20 de milioane de lei din datorie. Complexul a făcut recurs și a obținut, săptămâna trecută, reducerea obligației de plată la doar 7,8 milioane lei. Cu alte cuvinte, statul nu doar că negociază cu sine și iese în pierdere, ci se și judecă cu sine însuși. Cu același rezultat.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
CITEȘTE ȘI Ministrul Muncii spune că prin noua ordonanță se vor majora doar salariile între 1.250 și 2.500 lei Nu e singura problemă cu care se confruntă Societatea Închideri Mine. Decizia Comisiei Europene din 2010, prin care a aprobat ajutorul de stat pentru minele neviabile din Valea Jiului, prevede că, în fiecare an de acordare, cuantumul total al ajutorului de stat pentru închiderea etapizată a minelor neviabile trebuie să scadă. Astfel încât, anul acesta, subvențiile totale acordate de la buget SNÎMVJ trebuie să fie cu cel puțin 60% mai mici decât cele acordate în 2011. Anul viitor, diminuarea trebuie să ajungă la cel puțin 75%.
Pe scurt, minele Uricani și Paroșeni sunt nevoite să-și vândă huila extrasă către CE Hunedoara din ce în ce mai ieftin, ca urmare a reducerii prețului la cărbune pe piețele internaționale, în timp ce subvențiile de la bugetul de stat pentru acoperirea costurilor de producție scad și ele.
Astfel, în perioada 2012-2015, în urma negocierilor purtate lunar între SNÎMVJ și CE Hunedoara, ca și a scăderii prețurilor internaționale la cărbune, prețul mediu anual, fără TVA și accize, cu care minele Uricani și Paroșeni au livrat huilă Complexului Energetic s-a redus cu aproape 30%, de la 69,1 la 48,6 lei/gigacalorie, se arată într-un document elaborat luna trecută de conducerea Societății Închideri Mine și adresat acționarului unic, Ministerul Energiei.
CITEȘTE ȘI Operațiunea Helios: Antifrauda va înăspri controalele la restaurante, cluburi și baruri, după ce a primit reclamații de la cetățeni "Ca modalitate de calcul al prețului de vânzare al huilei energetice am avut în vedere rapoartele publicate pe internet privind tranzacțiile pe piața cărbunelui și prețurile de referință în porturile Rotterdam, Richard-Bay, Newcastle, precum și valoarea transportului până la utilizatorul final, respectiv societatea CE Hunedoara SA (transport intern CFR pe ruta Agigea-Mintia, 650 km) ", se precizează în document.
În același interval, cuantumul subvențiilor de stat anuale pentru acoperirea pierderilor aferente producției curente de huilă energetică încasate de SNÎMVJ s-a diminuat cu aproape 29%, de la 131,048 la 93,314 milioane lei.
Problema minelor și termocentralelor din Valea Jiului e una unitară și ar trebui rezolvată unitar, indiferent de soluția de restructurare aleasă, devreme ce se afirmă că se vrea reducerea la minimum a suferinței sociale legate de locurile de muncă din zonă și pentru menținerea producției de energie a termocentralelor, vitală încă pentru sistemul energetic național.
Numai că autoritățile de la Bruxelles gândesc și acționează după următoarea paradigmă, deopotrivă ilogică și ipocrită: deși avem de a face cu 2 companii controlate integral de stat (situație impusă tot de UE, care a cerut separarea minelor neviabile destinate închiderii etapizate de cele considerate încă competitive), Comisia Europeană are pretenția ca acestea să acționeze în raporturile uneia cu cealaltă ca niște firme private, fiecare apărându-și propriul interes. Asta deși nu există nici o "piață liberă" pe care acestea ar acționa. Bruxelles-ul nu vrea să pară socialist și nu vrea să fie capitalist.
CITEȘTE ȘI Percheziții la sediile PSA Peugeot Citroen în ancheta privind emisiile poluante Și chiar asta se întâmplă, cu rezultatele absurde descrise mai sus. CE Hunedoara a intrat în insolvență și este nevoit odată în plus să-și taie și controleze la sânge cheltuielile. La rândul său, SNÎMVJ se străduiește să supraviețuiască până în 2018, în condițiile în care, potrivit unui document guvernamental despre care Profit.ro a scris pe larg, avea, la finalul anului trecut, arierate totale de peste 10 milioane lei, deși acestea ar fi trebuit să încheie 2015 cu plăți restante de doar 470.000 lei. Plus că două companii înseamnă două structuri de conducere, iar fiecare vrea, firesc, să-și conserve funcțiile, salariile și bonusurile.
Problema s-a agravat în ultimele luni. Potrivit conducerii Societății Închideri Mine, deși bugetul companiei pe 2016 a fost construit pe ipoteza unui preț de vânzare a huilei extrase de 54 lei/gigacalorie, cotațiile internaționale la cărbune au continuat să scadă, așa că din negocierile cu CE Hunedoara a rezultat un preț de livrare de 47 lei/gigacalorie pentru lunile ianuarie și februarie și de 45 lei/gigacalorie pentru martie.
"Pentru luna ianuarie 2016, la prețul de vânzare al cărbunelui de 47 lei/gigacalorie, pentru ca SNÎMVJ să se încadreze în costul de producție realizat, ținând cont că ajutorul de stat este de 53 lei/gigacalorie, a fost nevoită să aplice măsuri drastice de diminuare a costurilor de producție, prin reducerea cheltuielilor materiale și a celor cu munca vie", se arată în documentul elaborat de conducerea companiei și adresat Ministerului Energiei.
Asta în condițiile în care, atunci când a fost punct la punct programul de ajutor de stat pentru minele neviabile, se miza oficial pe un preț de vânzare al cărbunelui către CE Hunedoara de 64 lei/gigacalorie.
"Pentru luna martie 2016, prețul de vânzare al cărbunelui negociat cu CE Hunedoara este de 45 lei/gigacalorie. Subliniem faptul că continuarea scăderii prețului de vânzare va pune SNÎMVJ în imposibilitatea de a realiza producția programată, de a realiza veniturile previzionate în proiectul bugetului pe 2016, de a se încadra în cuantumul ajutorului de stat, ceea ce generează pierderi neacoperite, de a achiziționa materialele și serviciile necesare în procesul de producție. Subliniem faptul că diminuarea continuă a costurilor conduce la nerealizarea producției programate și pune în pericol siguranța zăcământului și a lucrătorilor, din punct de vedere al securității și sănătății în muncă", se avertizează în documentul citat.
CITEȘTE ȘI GRAFIC Românii sunt așteptați în weekend să bată recordul la cumpărat de flori, având două sărbători În concluzie, conducerea Societății Închideri Mine a cerut acționarului unic, Ministerul Energiei, să îi stabilească o modalitate de calcul al prețului de vânzare și, mai important, să îi impună oficial un preț minim de vânzare a acestuia, înainte de derularea negocierilor cu CE Hunedoara.
Teoretic, Ministerul Energiei ar trebui să impună și Complexului acceptarea acestui preț minim, care s-ar putea dovedi prea mare pentru compania aflată în insolvență și într-o situație financiară disperată. Greu să salvezi concomitent două companii pe care le controlezi, dar pe care le pui să acționeze ca și cum ar fi două firme private pe o piață normală, fiecare apărându-și prin negocieri propriul interes.
Până una alta, SNÎMVJ continuă să taie drastic din cheltuieli, iar austeritatea a ajuns și la vârful companiei. La finalul lunii martie, Consiliul de Administrație al societății a decis reducerea cu o treime a sumelor aferente componentei variabile prevăzute în contractele de mandat. Vor continua și concedierile, anul acesta urmând să plece încă 145 de salariați, iar SNÎMVJ va rămâne cu 994 de angajați la finalul lui 2016, nivel aprobat, de altfel, anul trecut de Comisia Europeană.
De asemenea, cheltuielile de natură salarială scad cu peste 26% față de cele aprobate prin bugetul de anul trecut, ca urmare a diminuării numărului mediu de salariați pentru anul 2016, de la 1.577 la 1.106 persoane, respectiv cu 29%. În acest fel, câștigul mediu de persoană determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială se majorează cu 2,4% față de nivelul preliminat al anului 2015.
