Ministerul Energiei pregătește modificarea legislației în vigoare privind procedura de dare în plată a activelor funcționale ale companiilor energetice aflate în insolvență, contra ștergerii datorilor bugetare ale acestora, astfel încât, până la finalizarea efectivă a procedurii, termocentrala Paroșeni din cadrul Complexului Energetic Hunedoara, cu tot cu minele de huilă Lupeni, Lonea, Livezeni și Vulcan, să poată fi dată în administrare temporară unor alte ″entități″ juridice controlate de minister, iar unitatea de producție de energie electrică și termică CET Palas a Electrocentrale Constanța – municipalității constănțene.
După cum a relatat Profit.ro, cele două active energetice sunt gata să fie date în plată.
″(…) pentru Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA există riscul de intrare în faliment, ceea ce ar putea genera disfuncționalități în asigurarea funcționării Sistemului Electroenergetic Național (SEN) în condiții de siguranță și adecvanță, fapt ce presupune adoptarea neîntârziată de măsuri preventive care să permită utilizarea în continuare a capacității energetice de la centrala termoelectrică Paroșeni″, se arată într-un document al Ministerului Energiei.
Legislația românească privind decarbonizarea sistemului energetic, subiect de dispută cu Comisia Europeană având ca miză banii din PNRR, stipulează că grupul energetic Paroșeni 4, cu o putere instalată de 150 MW, va asigura, până la finalul anului 2030, neutralizarea huilei rezultate ca urmare a lucrărilor de punere în siguranță a zăcămintelor de profil de la minele Lupeni, Lonea, Livezeni și Vulcan.
Astfel, se are în vedere modificarea legislației dării în plată a activelor energetice, prin introducerea posibilității de instituire a unui drept de administrare temporară a acestora unor entități cu capital integral sau majoritar de stat, aflate sub autoritatea ministerului de resort, în vederea menținerii în funcțiune a termocentralei Paroșeni, în condițiile menționate mai sus.
În plus, pentru ca entitățile care vor prelua în administrare temporară Paroșeniul și minele de huilă care îl alimentează, până la darea definitivă în plată, să aibă bani cu care să opereze activele, Ministerul Energiei vrea să schimbe legea pentru ca statul să poată să acorde acestor entități împrumuturi din sumele obținute în urma scoaterii la licitație a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (CO2) atribuite României de UE.
În decembrie anul trecut, Ministerul Energiei și UAT Constanța au semnat contract de finanțare prin PNRR a proiectului construirii unei noi centrale în cogenerare în municipiul de la malul mării, în valoare de 742 milioane lei, din care 430 milioane lei bani europeni. Proiectul va fi implementat pe amplasamentul actualei CET Palas, din cadrul Electrocentrale Constanța, și utilizând bunuri ale acesteia.
″În acest sens, se impune adoptarea unor soluții legislative care să asigure, până la finalizarea operațiunilor administrative de dare în plată (…), menținerea în funcțiune permanentă a activului funcțional energetic și asigurarea fondurilor necesare de către unitatea administrativ-teritorială care a solicitat preluarea în administrare. Astfel, prin derogare (…), se instituie, la solicitarea unității administrativ-teritoriale, un drept de administrare temporară, până la trecerea acestora din domeniul public al statului în domeniul public al unității administrativ-teritoriale, (…) în vederea asigurării menținerii funcționalității activelor ce asigură furnizarea energiei termice în sistem centralizat. În aplicarea acestei măsuri, ministerul de resort încheie cu unitatea administrativ-teritorială un protocol de predare-primire în vederea suportării cheltuielilor aferente asigurării fucționalității activelor prin bugetul acesteia. Aceste măsuri se dispun exclusiv până la data intrării în vigoare a actului prin care se aprobă trecerea în proprietatea publică a unității administrativ-teritoriale a activelor funcționale industriale″, se menționează în documentul citat.
