Producătorul de energie Hidroelectrica, una din cele mai profitabile companii de stat, se gândește să cumpere active ale distribuitorilor și furnizorilor CEZ sau Enel din România, și urmează în acest sens să angajeze consultanți specializați în fuziuni și achiziții, a declarat pentru News.ro Bogdan Badea, președintele directoratului Hidroelectrica.
Informația a fost anunțată anterior de Profit.ro.
”Pe componenta de diversificare a portofoliului, sunt câteva proiecte pe care Hidroelectrica nu vrea să le rateze. Sunt oportunități majore care au apărut în piață – mă refer aici la intenția CEZ de a vinde activele din România, de asemenea, la intenția Enel de a vinde activele din țara noastră, ori Hidroelectrica – aflându-se în plin proces de pregătire a listării, nu poate să nu se implice. Sunt oportunități pe care vrem să le analizăm în detaliu și, în acest sens, deja, la nivelul conducerii Hidroelectrica, s-a luat decizia de a contracta consultanți specializați în fuziuni și achiziții care să ne asiste în acest proces. Este prematur să vă spun acum care dintre ele, însă suntem în faza de pregătire, de analiză de piață în ceeea ce privește consultantul care ne va asista pentru acest proces de due-dilligence”, a declarat pentru News.ro Bogdan Badea, președintele directoratului Hidroelectrica.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
În același timp, compania de stat dorește să achiziționeze consultanță juridică atât pentru active de la CEZ, cât și pentru activele de la Enel.
”În ceea ce privește activele Enel și CEZ vorbim de tranzacții de valori foarte mari. Ca și etape logice pe astfel de tranzacții, într-o primă fază, se vor depune oferte neangajante. După aceea, dacă ofertanții sunt selectați pentru etapa a doua se va trece la un proces de due-dilligence detaliat, deci e vorba de un proces care va dura destul de mult. Ne pregătim însă, astfel încât, odată ce vor fi lansate aceste proceduri, să putem participa”, a precizat Bogdan Badea.
Alte active la care se uită Hidroelectrica sunt la producătorul de utilaje grele UCM Reșița.
”Mai este și o a treia componentă pe care vrem să mergem în sensul diversificării activității și portofoliului Hidroelectrica, și anume UCM Reșița care, din perspectiva Hidroelectrica, deține active interesante pentru noi mai cu seamă pentru rolul în întărirea funcției de mentenanță. Inclusiv pe acest plan, deja suntem într-o fază avansată de selecție a consultanților care să ne asiste în procedura de analiză și stabilire a prețului astfel încât să fim capabili să facem oferte angajante și la UCM Reșița, ca și în celelalte cazuri”, a adăugat el.
În anii trecuți, statul a obligat Hidroelectrica să acorde acționarilor dividende suplimentare, ceea ce, dacă s-ar întâmpla acum, nu i-ar permite companiei astfel de achiziții masive.
”În anii trecuți Hidroelectrica a dat acționarilor dividende suplimentare. Pentru volumul investițional pe care îl aveam în derulare la momentul respectiv nu a fost o problemă. Faptul că am acordat dividend suplimentar nu ne-a afectat planurile de dezvoltare. Sigur că discuția se schimbă în situația în care vorbim de tranzacții de acest nivel, probabil. Îmi e greu să estimez acum, dar gândiți-vă că Enel deține trei distribuții în România, două companii de furnizare, un portofoliu de producție în zona de regenerabile; CEZ are cel mai mare parc eolian terestru din Europa, o distribuție, o furnizare. Vorbim de tranzacții de valori foarte mari și este evident că dincolo de toate rezultatele financiare pe care le-a înregistrat Hidroelectrica în ultimii ani de zile, e nevoie de o capitalizare suplimentară a companiei. Privim accelerarea procesului de listare ca o oportunitate de a atrage capital către societatea noastră astfel încât compania să fie capabilă să oferteze la acest nivel de sume. Spuneam că dividendele suplimentare de la acea vreme nu ne-au afectat și nu au reprezentat o problemă pentru Hidroelectrica la momentul respectiv, dar – în măsura în care dorim să creștem, să ne dezvoltăm, să ne diversificăm activitățile, acordarea de dividende suplimentar nu cred că mai este oportună”, a subliniat Badea.
Reprezentantul Hidroelectrica a vorbit totodată și de planurile viitoare de investiții.
”Pentru perioada următoare, în conformitate cu planul de administrare pe care l-au aprobat acționarii mergem pe mai multe fronturi. Vom menține linia și vom amplifica în perioada următoare linia investițională – modernizări, retehnologizări. Suntem deja în procedură de achiziție pe ceea ce înseamnă retehnologizarea de la Vidraru unde am schimbat fundamental din puct de vedere al organizării licitației și tipul de procedură și modalitatea de abordare, astfel încât avem deja cinci ofertanți. Sperăm ca până la sfârșitul acestui an să semnăm contractul de retehnologizare. Avem în pregătire Râul Mare- Retezat. În același timp mergem înainte cu investițiile pe care le avem în derulare, și mă refer aici la Siriu-Surduc, Racovița, mă refer la reluarea lucrărilor de la Bistra – Poiana Mărului, la Răstolița (unde s-a obținut Hotărârea de Guvern)”, a mai spus Badea.
Astfel, pe zona de investiții, spune că își dorește să finalizeze cât mai repede ce a început, astfel încât să adăuge noi capacități de producție în portofoliul Hidroelectrica.
”Sigur, nu este un proces foarte simplu, având în vedere că interacționăm cu multe autorități ale statului. Procesul presupune ocuparea de terenuri, clarificarea situației juridice, chestiuni birocratice destul de complicate, dar mergem înainte și suntem optimiști că vom reuși să ne ducem la bun sfârșit aceste investiții. Dorim relansarea unor investiții noi ca urmare a deciziei acționarilor de continuare a anumitor obiective. Mă refer aici, spre exemplu, la Pașcani, la aducțiunea de la Bistra-Poiana Mărului – care înseamnă 3200 metri de galerie în munte”, a afirmat Bogdan Badea.
Compania și-a planificat pentru 2019 cheltuieli cu investițiile în sumă de 532,03 milioane lei. Hidroelectrica estimează pentru acest an venituri totale de 3,51 miliarde lei, la un profit net de aproape 824 milioane lei.
Hidroelectrica are circa 3.500 de salariați. Este companie controlată de statul român, în proporție de 80%, prin Ministerul Energiei, celălalt acționar fiind Fondul Proprietatea. Compania exploatează un număr de 208 centrale, cu o putere instalată totală de 6.444 MW.
