Complexului Energetic Oltenia, controlat de statul român prin Ministerul Energiei, cu peste 78% din acțiuni, i s-a refuzat de două ori de către Ministerul Economiei, în 2015 și anul acesta, solicitarea de reducere a obligației de a subvenționa producția de energie din surse regenerabile prin achiziția de certificate verzi, prin recunoașterea statutului CE Oltenia de mare consumator de electricitate, potrivit unui document recent al Ministerului Energiei.
"Acest statut se acordă numai de către Ministerul Economiei, în baza legislației existente (HG 495/2014). Dosarul întocmit de CEO pentru exceptare nu a fost aprobat de către Ministerul Economiei. Această solicitare s-a transmis prima dată în anul 2015 și s-a reluat în anul 2017. Motivul este că producția de lignit nu se regăsește în lista activităților aprobată de UE", arată sursa citată.
Același document mai afirmă că CE Oltenia a solicitat și la Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) recunoașterea statutului de mare consumator, în baza Legii nr. 220/2008 privind sistemul de promovare a energiei regenerabile, care scutește de certificate verzi consumul propriu tehnologic al producătorilor de energie.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
"Însă ANRE nu recunoaște consumul carierelor (miniere – n.r.) ca fiind consum propriu tehnologic", se precizează în document.
După cum Profit.ro a relatat la momentul respectiv, în prima parte a anului, Complexul aștepta ca Guvernul să meargă la Bruxelles pentru a convinge autoritățile comunitare ca activitatea de extracție a lignitului să fie inclusă pe lista sectoarelor economice care pot beneficia de reducerea obligației de a subvenționa producția de energie din surse regenerabile prin achiziția de certificate verzi.
Este vorba de un ajutor de stat ce constă în reducerea cu procente cuprinse înte 40% și 85% a cotei anuale obligatorii de achiziție de certificate verzi destinate subvenționării energiei regenerabile. Ținta măsurii de sprijin o constituie marii consumatori de energie electrică din economia românească. Printre beneficiarii acestui ajutor de stat se numără companii precum Alro Slatina, ArcelorMittal Galați, Silcotub Zalău, Carpat Cement, Rompetrol Rafinare, Linde Gaz, Holcim, OMV Petrom, Azomureș sau Saint Gobain. Facilitatea a devenit posibilă în urma adoptării în 2014 de către autoritățile de la Bruxelles a unui set de orientări privind ajutoarele de stat în energie și protecția mediului.
Calculele Complexului Energetic Oltenia arătau că, în acest fel, obligația de achiziție s-ar reduce cu 220.000 de certificate verzi pe an. La un preț al acestora de 29 euro/certificat și un curs de schimb de 4,5 lei/euro, rezulta o economie financiară anuală estimată la 28,71 milioane lei.
În același document al Ministerului Energiei se arată că o altă problema a CE Oltenia este aceea că, prin actul său constitutiv, companiei îi este interzis să încheie doar prin decizie a conducerii executive contracte de vânzare de energie pe perioade mai mari de 12 luni.
"Pentru o perioadă mai mare, trebuie solicitată aprobarea AGA, ceea ce nu este posibil, în condițiile în care contractele perfectate pe piețele administrate de OPCOM trebuie semnate în trei zile. Toate solicitările transmise la AGA pentru modificarea actului constitutiv nu au fost aprobate de Fondul Proprietatea (care deține 21,5% din acțiunile Complexului – n.r.), deși OMV Petrom, Hidroelectrica și Nuclearelectrica, la care Fondul Proprietatea este acționar, nu au această interdicție. CEO a solicitat modificarea actului constitutiv pentru a putea vinde energie pe maxim 24 de luni fără aprobarea AGA", se spune în document.
Orice modificare a actului constitutiv al companiei se poate adopta doar cu votul acționarilor care dețin cel puțin 90% din capitalul acesteia, fiind deci nevoie și de acceptul Fondului Proprietatea.
Ministerul Energiei mai arată în documentul citat că CE Oltenia a semnat cu ministerul, în august anul trecut, două contracte de finanțare nerambursabilă prin Programul Național de Investiții (PNI), din banii încasați de statul român din vânzarea de certificate de emisii de gaze cu efect de seră care i se alocă gratuit în baza legislației europene. Cele două contracte de finanțare vizau rambursarea cheltuielilor CE Oltenia cu investiții în reabilitarea și modernizarea blocului energetic 4 de la termocentrala Rovinari și a blocului 7 de la termocentrala Ișalnița.
În septembrie 2016, CE Oltenia a depus două cereri de rambursare, una de 6,24 milioane lei pentru investiția de la Rovinari și una de 2,56 milioane lei pentru cea de la Ișalnița – în total peste 8,8 milioane lei. Data inițială a efectuării plăților era 31 decembrie 2016, însă la cererea ministerului aceasta a fost amânată de două ori, odată pentru 31 martie 2017, iar a doua oară pentru 31 mai 2017. La jumătatea lunii mai, plățile nu fuseseră încă efectuate. Valoarea totală a investițiilor la cele două obiective care urmează să fie decontate se ridică la circa 21 milioane euro.
Ministerul Energiei mai arată că face demersuri pe lângă Ministerul Mediului pentru a obține reducerea costurilor Complexului Energetic Oltenia cu apa utilizată în procesul tehnologic al termocentralelor din cadrul Complexului, respectiv a tarifelor percepute de către ANAR, majorate semnificativ în 2010. "Menționăm că, până în prezent, la toate solicitările de modificare a tarifelor pentru apa uzinată înaintate de Ministerul Energiei/Ministerul Economiei (începând cu anul 2013), ministerul de resort (Ministerul Mediului – n.r.) a refuzat sistematic avizarea acestora", se mai afirmă în documentul citat.
Complexul Energetic Oltenia și-a redus pierderile raportate cu peste 85% anul trecut, de la 960,85 milioane lei la 139,81 milioane lei, în principal ca urmare a unor aspecte contabile, cum ar fi rezultatul pozitiv din 2016 al reevaluării activelor circulante, de aproape 29 milioane lei, față de cel negativ din 2015, de 460,7 milioane lei.
Potrivit raportului administratorilor Complexului pe anul trecut, compania ar fi înregistrat în 2016 un profit de exploatare de 2,78 milioane lei dacă nu s-ar fi luat în calcul deprecierile și provizioanele aferente anilor precedenți, în sumă de 13,29 milioane lei, aferente litigiilor în care este implicat CE Oltenia și devalorizării investițiilor aflate în curs de execuție (în special studii de fezabilitate și proiecte elaborate înainte de 2012, care au devenit între timp inutilizabile). De asemenea, o contribuție masivă la rezultatul net negativ din 2016 a avut-o pierderea financiară de 129,3 milioane lei înregistrată de companie din cauza deprecierii leului față de yen și euro, valute în care CE Oltenia are contractate credite la care plătește rate lunare.
Mai mult, Complexul și-a vândut în 2016 energia produsă cu un preț mediu de 170,05 lei/MWh, în condițiile în care prețul mediu ponderat al tranzacțiilor de anul trecut de pe bursa de energie OPCOM a fost de 149,74 lei/MWh pe Piața pentru Ziua Următoare și între 156 și 161 lei/MWh pe piețele centralizate de contracte bilaterale.
