Producătorul de energie pe bază de cărbune controlat de stat Complexul Energetic Oltenia, unul dintre cei mai importanți din România și grav afectat financiar de înăsprirea normelor UE de combatere a schimbărilor climatice, ia în calcul posibilitatea de a își construi centrale de producție de curent electric pe amestecuri de gaze utilizând tehnologii de vârf, unele foarte recente, pentru a își reduce cât mai mult emisiile de CO2 și a își putea finanța decarbonarea cu bani europeni.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Intenția este exprimată de principiu în documentele de pregătire a planului de restructurare și decarbonare a companiei în perioada 2020-2025, la care CE Oltenia a început să lucreze de luna trecută. Asta după ce, în februarie, Guvernul i-a aprobat prin OUG acordarea unui împrumut de salvare de peste un sfert de miliard de euro, măsură avizată de către Comisia Europeană.
Planul include, printre altele, construcția a trei noi grupuri de producție pe gaze, de câte 400 MW, din care două la sucursala Ișalnița și unul la sucursala Turceni.
"Se va analiza posibilitatea funcționării cu mixt de combustibil – gaz natural + hidrogen + alte gaze sau <coal syngas>, gaz de sinteză (CO+H2), gaze cu conținut redus de carbon, în vederea reducerii emisiilor de CO2 sub limita de 250 kg/MWh. În acest sens, se vor analiza constrângerile de material component al turbinei cu abur, de parametri, cât și adaptarea arzătoarelor de gaz pentru arderea acestor tipuri de gaz în amestec cu O2 pur, în loc de aer", se menționează în documentele citate.
De încadrarea în limita de 250 kg/MWh a emisiilor de CO2 depinde eligibilitatea proiectelor de investiții ale CE Oltenia pentru finanțare din partea diferitelor structuri ale Uniunii Europene. Limita a fost înăsprită semnificativ destul de recent, anterior fiind de 550 kg/MWh.
Compania face referire la un proiect-pilot din Texas, de producție de energie pe gaze cu aproape zero emisii, proiect care include și o instalație de captare a carbonului. Acesta se bazează pe așa-numitul "Ciclu Allam", proces prin care combustibilii fosili sunt transformați în energie mecanică cu captarea dioxidului de carbon și a apei generate de proces. CE Oltenia se raportează și la proiecte asemănătoare în acest sens ale General Electric și Siemens.
Principala problemă pe termen scurt a CE Oltenia era, până nu demult, creșterea galopantă a prețului certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră pe care trebuie să le achiziționeze în mod obligatoriu, conform legislației europene și naționale. Între 2013 și 2017, prețul acestora a variat între 3 și 7 euro/certificat.
"Începand cu trimestrul IV 2017, în contextul noii Directive EU-ETS, prețul certificatelor de CO2 a crescut de la 7 euro/certificat la peste 29 euro/certificat, acesta având în continuare un trend crescător, devansând prognozele făcute de Comisia Europeană și alte instituții europene înainte de implementarea noii Directive, prognoze care arătau o creștere lentă, liniară, până la circa 30-35 euro/certificat în 2030", se arăta în nota de fundamentare a OUG prin care Guvernul a acordat Complexului un împrumut de salvare de peste 250 milioane euro.
Recent, conducerea companiei a anunțat că toți cei peste 12.000 de angajați ai Complexului Energetic Oltenia vor intra în șomaj tehnic, pe rând, prin rotație, pentru o perioadă de 17 zile. Măsura a fost luată din cauza diminuării vânzărilor CE Oltenia, ca urmare a reducerii consumului de energie din economie, determinată de măsurile guvernamentale restrictive de frânare a pandemiei de coronavirus.
"(…) Decretul Președintelui României nr.195/2020 a impus luarea unor măsuri restrictive inclusiv în ceea ce privește desfășurarea activităților operatorilor economici, o parte din activitatea economică a țării fiind redusă semnificativ, cu consecințe directe asupra consumului de energie electrică la nivel național. În acest context, în perioada ianuarie – martie 2020, CE Oltenia a înregistrat o reducere semnificativă a vânzărilor de energie electrică, respectiv a veniturilor companei, ce se va accentua în lunile următoare. Pentru evitarea unor grave prejudicii cu efecte pe termen lung asupra angajaților, este necesară reglementarea unor măsuri de reducere temporară a activității, fără încetarea raporturilor de muncă", a transmis CE Oltenia pe 12 aprilie.
