Comisia Europeană are în vedere modificarea legislației comunitare într-o modalitate care ar putea bloca un plan al autorităților de la București, despre care Profit.ro a scris în premieră în iunie, potrivit căruia unele centrale de producție de energie electrică din România ar putea primi subvenții decontate obligatoriu de consumatori pe facturile lor lunare doar pentru a rămâne în funcțiune și a fi capabile oricând să introducă electricitate în sistemul energetic național la nevoie, în momente de vârf de consum, în baza unui sistem aplicat deja în Uniunea Europeană, care prevede introducerea unui așa-numit "mecanism de capacitate".
Principiul de bază al mecanismului, aplicat deja în mai multe state UE, este că producătorii de energie electrică sunt plătiți nu pentru energia pe care o livrează în sistem, ci pentru faptul că își mențin unitățile de producție în stare de disponibilitate, pentru a putea livra în caz de nevoie, cum ar fi momentele de vârf de consum din iernile grele. Plățile trebuie să acopere toate costurile de menținere în stare de funcționare ale centralelor.
Aceste plăți, care sunt efectuate fie de operatorii de transport și sistem, fie de furnizorii de energie către clienții finali, sunt în cele din urmă recuperate de la consumatori, fiind incluse pe facturile lunare de curent electric ale acestora, precum deja bine-cunoscutele certificate verzi, destinate subvenționării producției de energie regenerabilă. Mecanismul are ca scop și încurajarea investițiilor în capacități de producție de energie noi, subvențiile fiind disponibile și pentru aceste proiecte.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Scenariul introducerii în România a unui astfel de sistem este luat în calcul de Guvern, iar o decizie în acest sens va fi luată după finalizarea unui studiu al Transelectrica privind adecvanța sistemului energetic național.
"În luna august 2017, având în vedere evoluțiile care se înregistrează, la nivel european și global, în domeniul energetic, inclusiv prin prisma propunerilor legislative din cadrul Pachetului pentru Energie Curată propus de Comisia Europeană în noiembrie 2016, Transelectrica a inițiat realizarea unui nou studiu privind adecvanța sistemului electroenergetic național, pe termen mediu și lung, având în vedere stabilirea capacității și a structurii de producție necesare pentru buna funcționare a sistemului, precum și a unei eventuale piețe de capacitate, în condițiile creșterii ponderii surselor regenerabile în structura de producere. Studiul va fi finalizat, cel mai probabil, în cursul anului 2019, funcție de recomandările acestuia urmând a fi analizată posibilitatea implementării unei piețe de capacități în România", se arată într-un document oficial din vara acestui an, a cărui temă este situația termocentralelor pe huilă Mintia și Paroșeni din cadrul Complexului Energetic Hunedoara.
Problema este, însă, că autoritățile de la Bruxelles intenționează să limiteze drastic, în scopul protejării mediului și combaterii schimbărilor climatice, aria de acoperire a acestor mecanisme de capacitate. Astfel, s-a propus ca aceste ajutoare de stat să poată fi acordate doar centralelor care emit cel mult 550 de grame de dioxid de carbon pe KWh de electricitate produs, ideea fiind respinsă de mai multe țări, printre care Polonia, unul dintre cei mai mari producători de energie pe bază de cărbune din UE. Propunerea ar limita funcționarea centralelor pe cărbune la circa 200 de ore pe an.
Eventuala adoptare a acestei propuneri ar însemna intrarea în vigoare a încă unei reglementări europene care afectează capacitatea de funcționare Complexurilor Energetice Oltenia și Hunedoara, alte norme similare adoptate în ultima perioadă fiind prezentate de Profit.ro aici.
Recent, în cadrul Consiliului Informal Energie, organizat la Linz (Austria), în perioada 17 - 19 septembrie, ministrul român al Energiei, Anton Anton, a declarat că perioada de exploatare a termocentralelor pe cărbune existente ar trebui prelungită până în 2030, pentru a asigura o tranziție suportabilă către o energie curată și pentru a putea garanta securitatea aprovizionării cu energie.
"Pentru România, este îngrijorătoare perspectiva de excludere din piață a capacităților de producere bazate pe cărbunele autohton, prin creșterea prețului certificatelor de carbon. Considerăm că o astfel de abordare, pe termen mediu și lung, poate crea mari probleme de adecvanță a sistemului energetic național și implicit va pune sub semnul întrebării securitatea energetică. Securitatea aprovizionării cu energie electrică este și trebuie să rămână o responsabilitate a guvernelor statelor membre. Pentru a asigura o tranziție suportabilă către o energie curată și pentru a putea garanta securitatea aprovizionării cu energie, mai ales a țărilor care se bazează într-o măsură semnificativă pe cărbune, este necesară prelungirea cel puțin până în 2030 a perioadei de exploatare a termocentralelor pe cărbune existente", a spus oficialul român.
Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Energiei, ministrul Anton a vorbit și despre specificul rezervelor strategice care nu se pot supune regulilor de piață, acestea funcționând numai în situații excepționale și pe durate limitate.
"Referitor la limita de 550 g CO2/KWh pentru capacitățile energetice care pot intra în piața de capacități, ministrul Anton a semnalat faptul că aceasta elimină posibilitatea capacităților pe cărbune care sunt supuse modernizărilor și a unităților noi de a putea beneficia de aceste mecanisme de capacitate. Această limită foarte strictă afectează exact capacitățile energetice care au o contribuție însemnată la asigurarea securității energetice", se arată în comunicatul citat.
În februarie 2018, Comisia Europeană a aprobat, în baza legislației UE privind ajutoarele de stat, introducerea de mecanisme de capacitate în nu mai puțin de 6 state, respectiv Germania, Franța, Italia, Polonia, Belgia și Grecia.
Studiul comandat de Transelectrica, în baza căruia Guvernul va decide înființarea sau nu a unei piețe de capacitate în România, este întocmit de către Tractabel Engineering SA, firmă de consultanță în inginerie energetică controlată de gigantul francez de utilități Engie.
În documentația de atribuire a studiului, despre care Profit.ro a scris pe larg anul trecut, Transelectrica afirmă că majorarea masivă a ponderii centralelor eoliene și solare în totalul producției de energie și al capacității instalate energetice a României, înmulțirea perioadelor de secetă, care afectează producția hidrocentralelor, presiunea scăzută a gazelor în rețeaua Transgaz, mai ales pe timp de iarnă, limitarea funcționării termocentralelor pe combustibili fosili și flexibilitatea redusă a centralei nucleare de la Cernavodă sunt factori care pun în pericol adecvanța sistemului energetic național. Adecvanța este definită drept "capacitatea sistemului electroenergetic de a satisface în permanență cererile de putere și energie ale consumatorilor, luând în considerare ieșirile din funcțiune ale elementelor sistemului, atât cele programate, cât și cele rezonabil de așteptat a se produce neprogramat".
În documentul oficial citat se arată că situația Complexului Energetic Hunedoara este una gravă și că, totodată, termocentralele sale sunt în continuare vitale pentru alimentarea cu energie a României.
