Senatul a înregistrat, cu data de 18 aprilie, solicitarea președintelui Klaus Iohannis de reexaminare a legii de modificare a OUG nr. 186/2022 privind contribuția de solidaritate de 60% pe ″profiturile excesive″ ale companiilor din industriile de țiței, gaze, cărbune și rafinare, lege menită să oblige și OMV Petrom, controlată de grupul austriac omonim, la plata contribuției și la care compania a reacționat virulent, numind-o neconstituțională.
Solicitarea fusese transmisă de Administrația Prezidențială pe 13 aprilie. Legea a fost adoptată prin vot de Camera Deputaților, în calitate de camera decizională, pe 29 martie și trimisă la promulgare pe 31 martie.
În solicitarea sa de reexaminare, formulată în termeni destul de vagi, președintele a amintit că, prin modificarea OUG operată în Parlament, a fost detaliat modul în care se va calcula ponderea în cadrul procentului de 75% din cifra de afaceri a activităților din sectoarele țițeiului, gazelor naturale, cărbunelui și rafinăriilor, fiind stabilite prețuri de referință ce vor fi incluse în calculul ponderii în cifra de afaceri societăților ce desfășoară astfel de activități, dar nu mai puțin decât media cotațiilor la bursa de la Londra sau Viena, după caz, în anul fiscal/exercițiul financiar de referință.
″Față de conținutul normativ al legii transmise la promulgare, considerăm însă că unele dispoziții nu sunt îndeajuns de clare, astfel încât să ofere siguranța de a nu genera probleme în aplicare și, prin urmare, se impun a fi reanalizate de către Parlament. Astfel, este necesar să fie reanalizat și clarificat mecanismul de calcul privind contribuția de solidaritate temporară, pentru evitarea unor situații în care aplicarea normelor ar fi îngreunată sau ar genera alte efecte decât cele urmărite de legiuitor″, se menționează în cererea de reexaminare.
Potrivit formei în vigoare a OUG nr. 186/2022, termenul de declarare și plată a contribuției de solidaritate este 25 iunie.
Cele două camere ale Parlamentului au, astfel, la dispoziție mai puțin de 2 luni pentru a se pronunța asupra cererii de reexaminare, dat fiind că, ulterior, potrivit Constituției, indiferent de decizia aleșilor (admitere sau respingere a cererii), președintele Iohannis are și el la dispoziție 10 zile de la primirea legii pentru a o promulga.
În caz că procedura de reexaminare se prelungește dincolo de deadline-ul de declarare și plată a contribuției de solidaritate în prezent în vigoare, problema constituțională de retroactivitate a actului normativ (remarcată oficial încă de la adoptarea ordonanței de urgență în decembrie 2022) se va agrava.
Asta pentru că, dacă intențiile inițiatorilor și sprijinul colegilor lor în acest sens se mențin, ar însemna că, prin aceeași lege, ar trebui să fie stabilit un nou termen limită de declarare și plată, în cursul acestui an, care să fie aplicat companiilor care, în urma modificării legislative, ar căpăta obligația de plată a contribuției, adică celor de la OMV Petrom. Dacă nu, s-ar putea ajunge la situația în care deadline-ul de plată să fie menținut în forma actuală a OUG, ceea ce înseamnă că OMV Petrom n-ar mai datora anul acesta contribuția pentru profitul din 2022, ci doar anul viitor, pentru profitul din 2023.
″(...) apreciem că, prin instituirea contribuției de solidaritate la finele anului 2022 pentru profituri realizate în anul 2022, proiectul este susceptibil a încălca principiul constituțional al neretroactivității legii, statuat la art. 15 alin. (2) din Legea fundamentală″, se arăta în avizul Consiliului Legislativ pe proiectul OUG nr. 186/2022, din decembrie anul trecut.
Legea a fost adoptată fără niciun vot împotrivă. Cu foarte puține excepții, deputații coaliției de guvernare și ai minorităților s-au pronunțat în favoarea ei, iar opoziția s-a abținut în bloc de la vot. Teoretic, asta înseamnă un consens politic puternic în favoarea suprataxei OMV Petrom, care este de așteptat să se mențină, mai ales în condițiile situației îngrijorătoare a încasărilor bugetare din primul trimestru al anului, dar și pe fondul continuității animozității politico-diplomatice față de Austria pentru refuzul aderării României la spațiul Schengen.
Pe de altă parte, experiența duratei procedurilor parlamentare arată că 2 luni este un interval scurt pentru finalizarea procesului de reexaminare a legii, ca urmare a solicitării președintelui Iohannis. Programul Legislativului este extrem de încărcat în această perioadă, inclusiv cu necesități de modificări de legi pentru îndeplinirea jaloanelor PNRR. În plus, se apropie ″rotativa″ guvernamentală PSD-PNL.
Există, bineînțeles, și excepții. De exemplu, cea mai recentă cerere prezidențială anterioară de reexaminare, care a vizat un proiect de modificare a legii contenciosului administrativ, a fost ″rezolvată″ în interval de o lună și o săptămână. Cererea a fost înregistrată pe 1 martie, iar camera decizională a adoptat legea după reexaminare pe 29 martie, aceasta fiind promulgată de președinte pe 6 aprilie și publicată în Monitorul Oficial a doua zi.
Însă chiar și în cazul în care Parlamentul ar decide să ignore obiecțiile președintelui și să adopte legea în forma ei actuală înainte de termenul de plată din 25 iunie, intrarea ei în vigoare ar putea fi totuși întârziată dincolo de acest deadline în cazul în care Klaus Iohannis ar hotărî să-și exercite prerogativa de a formula o sesizare de neconstituționalitate împotriva ei.
Este ceea ce s-a întâmplat în cazul altei solicitări recente de reexaminare formulate de președinte, care a vizat un proiect de modificare a legislației portuare. Solicitarea a fost înregistrată pe 29 noiembrie 2022, iar legea a fost adoptată după reexaminare foarte repede, pe 20 decembrie. Însă pe 30 decembrie, Iohannis a atacat-o la Curtea Constituțională, care s-a pronunțat pe sesizare în 15 februarie 2023, admițând sesizarea președintelui.
În prezent, proiectul de modificare a legislației portuare este în procedură de reexaminare după decizia Curții Constituționale, la Senat, prima cameră sesizată.
