Actuala putere și-a propus inițial să ofere un avantaj legislativ firmelor cu capital românesc în a-și adjudeca contracte cu companiile petroliere deținătoare de concesiuni offshore de hidrocarburi în Marea Neagră, din care cele mai importante sunt americane. S-a ajuns însă la concluzia că acest lucru ar încălca legislația UE privind liberație circulație a capitalului, astfel că forma finală a Legii privind operațiunile petroliere offshore, adoptată luni seară de Camera Deputaților, cameră decizională, prevede că, în anumite condiții, petroliștii din Marea Neagră vor trebui să acorde prioritate contractorilor din toate statele membre UE în fața celor din Statele Unite.
În forma adoptată de Senat, proiectul legii prevedea că "în condiții similare tehnice și de preț, titularii acordurilor petroliere sunt obligați să achiziționeze bunuri și servicii de la persoane juridice române cu un capital deținut în proporție de peste 25% de persoane fizice și juridice române".
Prevederea a fost însă modificată radical de către comisiile Camerei Deputaților întrucât încălca dispozițiile tratatelor UE cu privire la libera circulație a capitalului.
"În condiții echivalente tehnice și de preț, titularii acordurilor petroliere sunt obligați să achiziționeze bunuri și servicii de la operatori economici din România și spațiul Uniunii Europene în condițiile prevăzute la art. 223 din Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale, cu modificările și completările ulterioare", este formularea finală adoptată de Cameră, la propunerea parlamentarilor coaliției PSD-ALDE și în urma unor adrese pe această temă primite de la Agenția Națională pentru Achiziții Publice și Consiliul Concurenței. De asemenea, legea prevede că subcontractorii nerezidenți sunt obligați ca, în termen de 30 de zile de la data încheierii primului contract, să înființeze și să mențină pe toată durata contractului o filială sau sucursală cu sediul în România,
Proiectele de exploatare de zăcăminte offshore de gaze naturale din Marea Neagră cele mai aproape de deciziile finale de investiție sunt Neptun Deep al consorțiului ExxonMobil-OMV Petrom (fiecare compania deținând câte 50% din concesiune) și Midia, deținut de Black Sea Oil&Gas (65%), Gas Plus și Petro Ventures. Companiile americane ExxonMobil și Black Sea Oil&Gas au și calitatea de operatori ai concesiunilor respective, care implică și încheierea de contracte de furnizare de bunuri, servicii și lucrări pentru dezvoltarea acestora.
Referința la articolul 223 din Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale le impune limite operatorilor în a colabora cu firme americane, ca urmare a faptului că nu există tratat comercial semnat UE-SUA, iar negocierile pentru încheierea unuia, blocate din 2016, nu dau semne de dezmorțire, ba dimpotrivă, mai ales după recenta escaladare a amenințărilor reciproce cu impunerea de tarife suplimentare de import.
"În cazul în care ofertele prezentate în cadrul unei proceduri de atribuire a unui contract de furnizare conțin produse originare din țări terțe cu care Uniunea Europeană nu a încheiat niciun acord într-un cadru multilateral sau bilateral care să asigure accesul efectiv al entităților comunitare la piețele acestor țări terțe, aceste oferte pot fi respinse dacă proporția produselor originare din țările terțe, determinată în conformitate cu prevederile Regulamentului nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii, depășește 50% din valoarea totală a produselor care constituie oferta", stipulează alineatul 1 al articolului 223 din Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale.
În cazul în care două sau mai multe oferte sunt egale sau echivalente din punctul de vedere al punctajului obținut în urma aplicării factorilor de evaluare, va fi aleasă acea ofertă care nu poate fi respinsă în temeiul dispozițiilor alineatului 1, iar valoarea ofertelor este considerată echivalentă în cazul în care diferența dintre prețurile prevăzute în propunerile financiare nu depășește 3%, mai prevede articolul 223 din Legea achizițiilor sectoriale.
Totuși, aceste limitări de colaborare cu contractori americani nu se mai aplică în situația în care anumite produse, servicii sau lucrări necesare proiectelor de exploatare de gaze naturale din Marea Neagră nu pot fi furnizate, din rațiuni tehnice, decât de firme din SUA.
"Cu toate acestea, o ofertă nu poate fi aleasă în detrimentul altei oferte dacă această alegere ar obliga entitatea contractantă să achiziționeze un material cu caracteristici tehnice diferite de cele ale materialului existent, ceea ce ar determina o incompatibilitate ori dificultăți tehnice de utilizare sau de întreținere ori costuri disproporționale", mai prevede articolul respectiv.
Legea offshore prevede și amenzi de 10% din valoarea contractelor de furnizare de bunuri, servicii și lucrări. Amenzile se aplică petroliștilor care nu respectă obligația de a lucra prioritar cu firme din UE, precum și contractorilor care nu își înființează filiale sau sucursale locale.
Cei de la ExxonMobil au atribuit deja un contract de furnizare de echipamente și componente submarine necesare construirii facilității de producție offshore de hidrocarburi din perimetrul Neptun Deep consorțiului format din OneSubsea UK și Cameron România SRL, în urma unei proceduri de negociere competitivă. Valoarea contractului este de circa 110 milioane dolari cu tot cu TVA.
OneSubsea UK este filiala britanică a companiei americane omonime din Houston, Texas, rezultată din fuziunea dintre giganții industriei serviciilor petroliere Schlumberger și Cameron, și are peste 5.000 de angajați în 23 de țări. Cameron România SRL face parte din același grup și deține două fabrici de echipamente petroliere în România, la Câmpina și Ploiești.
