Complexul Energetic Hunedoara, aflat în insolvență, nu poate fi salvat de la faliment decât printr-o decizie politică de ștergere a datorilor companiei față de statul român, unicul acționar, prin preluarea de către acesta a exploatărilor miniere ale Complexului în contul creanțelor deținute și constituirea lor într-o societate de închidere a minelor care să beneficieze de ajutor de stat până în anul 2018, se arată în raportul privind cauzelor insolvenței CE Hunedoara, întocmit de către administratorul judiciar Casa de Insolvență GMC SPRL.
"Concret,un plan de reorganizare poate să prevadă compensarea datoriilor către statul român, prin Ministerul Finanțelor Publice, prin preluarea în contul creanței a exploatărilor miniere, în cuantumul rezultat în urma unui raport de evaluare,exploatări ce se pot constitui apoi ca o societate de închidere a minelor beneficiind de ajutor de stat,cel puțin până în 2018, și aprobarea de către creditori a finalizării investițiilor de mediu la termocentrala de la Paroșeni, a cărei valoare de piață ar crește astfel și care ar putea fi valorificată în cadrul planului de reorganizare", se arată în documentul citat.
Cu o parte din sumele astfel obținute s-ar putea realiza investițiile de mediu necesare la grupurile 3 si 4 de la termocentrala Mintia, care ar redeveni astfel funcțională, se precizează în raport.
CITEȘTE ȘI Contribuția de sănătate se va datora pentru dividende, dobânzi și câștiguri din titluri de valoare doar dacă depășesc salariul minim În prezent, totalul datoriilor CE Hunedoara la bugetul statului revendicate de MFP se ridică la peste 1,2 miliarde lei, iar cifra este provizorie, urmând a fi cercetate cererile de creanță, în vederea întocmirii tabloului preliminar al creanțelor.
"Bineînțeles,toate acestea s-ar putea realiza numai dacă CE Hunedoara va rezista și nu va intra în faliment direct în perioada de observație,fără a mai ajunge la implementarea unui plan de reorganizare. Iar aceasta se poate face doar printr-o restructurare masivă a tuturor compartimentelor societății, prin reducerea la strictul necesar a tuturor cheltuielilor, atât a celor materiale, cât mai ales a celor cu munca vie, acestea din urmă atât prin eliminarea din organigrame a tuturor posturilor inutile și care nu au legătură cu producția, cât și prin ajustarea drastică a salariilor", se mai spune în raportul privind cauzele insolvenței CE Hunedoara.
De altfel, administratorul judiciar a luat decizia denunțării contractului colectiv de muncă, considerându-l a fi pe primul loc în topul contractelor păguboase pentru companie, urmat de contractele de achiziție de cărbune.
CITEȘTE ȘI GROWTH FORUM Ce se întâmplă dacă BNR și economiștii libertarieni stau la aceeași masă? Surprinzător, pot ajunge și la concluzii comune Administratorul judiciar arată că, la prima vedere, situația economico-financiară a CEH SA este dezastruoasă, starea de faliment fiind, în viziunea Casei de Insolvență GMC SPRL, evidentă din mai multe motive.
"Implementarea cu succes a unui plan de reorganizare presupune achitarea, chiar și parțială, a datoriilor într-un interval de 3-4 ani. Or, întârzierea cu care s-a declanșat procedura de insolvență la CEH SA a făcut să se ajungă la un nivel foarte ridicat al datoriilor, estimat la peste 1,5 miliarde lei,cu mici șanse de a fi achitate. Achitarea chiar și parțială a datoriilor presupune realizarea de profit din activitatea curentă, ca sursă pentru achitarea acestora. Or în cazul CEH SA observăm imposibilitatea societății de a limita pierderile curente, chiar și după deschiderea procedurii de insolvență societatea înregistrând lună de lună pierderi. Deși organizată ca societate comercială, cu scopul ca din activitatea curentă să obțină profit, mentalitatea celor implicați în activitatea CEH SA - administratori, directori, lideri de sindicat, salariați, furnizori, clienți etc a fost aceea de beneficiari ai unei societăți de binefacere", este de părere administratorul judiciar.
Societatea nu îndeplinește condițiile legale pentru a mai putea funcționa din punct de vedere al legislației de mediu, se mai menționează în raport, deoarece nu are resursele necesare pentru a achiziționa certificatele de emisii de gaze cu efect de seră aferente funcționării în anul 2015. Conform raportului întocmit de verificatorul acreditat, este necesară achiziția unui număr de 1.674.596 certificate de emisii de gaze cu efect de seră, în sumă de aproximativ 35.769.370 lei. Mai mult, această sumă urmează a se adăuga celei stabilite anul trecut de către Ministerul Mediului prin Administrația Fondului de Mediu, care a aplicat companiei penalități în sumă de 538.216.725 lei ca urmare a faptului că societatea nu a restituit certificatele de emisii de gaze cu efect de seră până la data de 30 aprilie 2015.
Mai mult, cele două termocentrale nu au autorizație de mediu, iar Garda de Mediu a dispus deja suspendarea activității lor, măsură contestată de către CEH în instanță. Societatea nu are posibilitatea de a achita diferența de preț pentru finalizarea investițiilor de mediu la termocentrala Paroșeni, iar la termocentrala Deva aceste investiții nici măcar nu au început.
CITEȘTE ȘI Pizza va fi livrată de roboți în Australia "Cu toate acestea, la data deschiderii la cerere a procedurii de insolvență, CEH și-a declarat intenția de reorganizare. Și chiar există câteva atuuri pe care CEH se poate baza pentru a obține sprijinul politic de la nivel guvernamental pentru un nou început: situația socială gravă, recunoscută deja de ultimele guverne, ce s-ar crea prin oprirea activității CEH. Valea Jiului este o zonă monoindustrială, în care ponderea activității economice gravitează în jurul CEH. Prin amploarea sa, activitatea de exploatare a cărbunelui nu poate fi oprită pur și simplu, fără a fi luate măsuri de conservare și securizare a minelor, acțiune costisitoare ce necesită implicarea Guvernului. Activitatea de exploatare a huilei, cu rezerve mari pentru anii viitori, ca și existența celor două termocentrale (dintre care cea de la Paroșeni retehnologizată și cu investițiile pentru a răspunde condițiilor de mediu finalizate în proporție de peste 90%) pot constitui repere în strategia energetică viitoare a României", se spune în raportul administratorului judiciar.
Acesta mai aduce ca argument ponderea mare la masa credală a creanței detinute de MFP, instituție ce poate decide aprobarea unui plan de reorganizare. "De altfel, testul creditorului privat diligent, introdus prin Legea 85/2014, va indica cu certitudine creditorului majoritar avantajele aprobării unui plan de reorganizare față de situația falimentului", se mai afirmă în documentul citat.
Complexul Energetic Hunedoara, controlat integral de stat, prin Ministerul Energiei, este cel mai mare agent economic din Valea Jiului și din județul Hunedoara, fiind totodată singura societate care furnizeză agent termic în municipiul Deva și în orașele din Valea Jiului. Complexul asigură circa 5% din producția de energie electrică a României și are aproximativ 6.300 de angajați, care lucrează la minele de huilă Lonea, Lupeni, Livezeni și Vulcan, precum și la termocentralele Mintia și Paroșeni.. În plus, în baza unei HG din 2013, o parte din energia necesară pentru echilibrarea sistemului energetic național în situațiile în care apar brusc diferențe mari între producția și consumul de electricitate este achiziționată obligatoriu de Transelectrica de la Complexul Energetic Hunedoara, în regim reglementat.
