Rusia, Iranul, Kazahstanul, Azerbaidjanul și Turkmenistanul au semnat un acord istoric care definește statutul Mării Caspice, epilogul a peste 20 de ani de negocieri dure, ale căror mize sunt petrolul, gazele naturale și caviarul, relatează AFP.
Cele cinci țări de pe malurile Mării Caspice s-au pus de acord duminică, într-o reuniune în portul kazah Aktau, asupra statutului acestei întinderi de apă, aflată într-un vid juridic de la dizolvarea Uniunii Sovietice, ce îngloba la acea vreme aceste state - mai puțin Iranul, cu care exista un acord, în prezent caduc, relatează News.ro.
Gazda ceremoniei, președintele kazah Nursultan Nazarbaie, a salutat un ”eveniment istoric”.
”Putem spune că un consens asupra statutului mării a fost dificil de așteptat și a luat timp, negocierile s-au eșalonat pe 20 de ani și au necesitat eforturi importante și comune ale părților implicate”, a adăugat el.
Președintele rus Vladimir Putin a evocat, la rândul său, o convenție a cărei ”semnificație va face epocă” și a pledat în favoarea unei mai mari cooperări militare între țările de la Marea caspică, în vederea ”asigurării păcii” în regiune.
Potrivit lui Nazarbaiev, principalele puncte ale noului acord privesc autorizare construirii de conducte submarine în vederea transportului de hidrocarburi, cote de pescuit stabilite pentru fiecare țară și interdicția oricărei prezențe militare a vreunei terțe țări în Marea Caspică.
”Marea Caspică le aparține doar țărilor Mării Caspice”, a salutat imediat președintele iranian Hassan Rouhani.
HIDROCARBURI
Noul acord, care a fost semnat duminică, precedat o reuniune a șefilor diplomațiilor celor cinci țări, sâmbătă, nu ar urma însă să pună capăt tuturor disputelor cu privire la această mare închisă - cea mai mare din lume de acest fel.
El ar urma însă să ajute la relaxarea unor tensiuni vechi în regiune, bogată în vaste zăcăminte de hidrocarburi, estimate la aproximativ 50 de miliarde de barili de petrol și aproximativ 300.000 de miliarde de metri cubi de gaze naturale.
Potrivit Kremlinului, acordul păstrează cea mai mare parte a Caspicii ca pe o zonă comună, însă împarte între cele cinci țări fundurile marine și resursele submarine.
Potrivit adjunctului ministrului rus de Externe Grigori Karasin, Marea Caspică va beneficia de un ”statut legal special” - nici mare și nici lac, care au ambele propria legislație în dreptul internațional.
Turkmenistanul, una dintre țările cele mai închise de pe planetă, pare să fie unul dintre marii câștigători ai noului acord. Acest stat din Asia Centrală, bogat în hidrocarburi, ar urma să poată să instaleze pe fundul Mării Caspice conducte submarine care să-i permită să-și exporte gazele naturale către piețe europene prin Azerbaidjan.
Acest proiect, estimat la cinci miliarde de dolari, s-a lovit anterior de opoziția altor țări din regiune. El încă mai poate să fie contestat de Moscova și Teheran - foștii stăpâni ai Mării Caspice -, din motive de mediu.
CAVIAR ȘI BAZE MILITARE
Rusia a fost nevoită să cedeze într-un număr de subiecte, însă ”a câștigat puncte bune deoarece a ieșit dintr-o situație de impas” și și-a consolidat imaginea de țară producătoare de acorduri diplomatice, relevă John Roberts, un analist care colaborează cu Atlantic Council.
De asemenea, acordul urmează să așeze predominanța militară rusă în regiune, interzicând unor țări terțe să dispună de baze la Marea Caspică.
Iranul, la rândul său, ar putea să profite de această claritate oferită de noul text în vederea lansării unor proiecte comune cu Azerbaidjanul.
Republica islamică a recurs în trecut la manevre militare navale ostile, cu scopul de a-și apăra pretențiile la Marea Caspică.
În afară de considerații economice și militare, acordul dă speranța păstrării diversității ecologice a regiunii.
Populațiile de beluga, ale căror ouă sunt apreciate în întreaga lume în chip de caviar, vor putea de-acum să se multiplice, mulțumită unui ”regim al cotelor clar și comun în apele Mării Caspice”, potrivit lui Roberts.
