Transportatori rutieri susțin că scumpirea alimentelor la raft nu poate fi pusă pe seama tarifelor lor. Ponderea cheltuielilor cu transportul rutier în prețul final la raft este de doar 0,3% la carne, 0,4% în cazul conservelor, 0,5% la produsele de panificație, paste fãinoase și lactate, 0,9% la hârtie igienicã, fructe și legume, 1% la fãinã și 3,7% în cazul apei îmbuteliate, arată Uniunea Naționalã a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR).
Analiza a fost realizată de organizație în condițiile în care anumite asociații ale producãtorilor au precizat cã tarifele pentru transportul rutier de mãrfuri au crescut în contextul crizei provocate de noul coronavirus și implicit prețurile alimentelor la raft.
Dacã volumele și greutatea produselor transportate sunt mari și au o valoare adãugatã micã, atunci crește ponderea costurilor cu transportul în prețul final al produselor și implicit în costurile retailerilor, arată UNTRR.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Cu toate acestea, transportul rutier nu influențeazã prețul la raft în mod semnificativ. De exemplu, dacã se dubleazã prețul de transport la hârtie igienicã (adicã de la 3,5 lei la 7 lei/km cu TVA inclus), atunci influența în prețul de la raft este de doar 1%.
UNTRR atrage atenția cã și expeditorii – casele de expediții – creeazã crize artificiale pentru a lua tarife mai mari de la clienți, fãrã sã plãteascã mai mult transportatorilor rutieri și recomandă celor interesați sã apeleze direct orice firmã de transport marfã din România licențiatã de Autoritatea Rutierã Românã pentru a evita astfel de creșteri de tarife artificiale.
Uniunea susține că toate companiile de transport care opereazã pe contracte au menținut înțelegerile precedente, iar cursele spot România – Italia au fost singurele care au înregistrat creșteri de tarife, din cauza incertitudinii situației conducãtorilor auto la întoarcerea în țarã. Eventualele costuri generate de întârzierea la frontiere sunt modice. Un camion de 40 tone care poate transporta 24 de tone de produse este plãtit în jur de 3 lei/km la intern. Astfel, acest tip de transport, la modul general, nu se poate opera decât cu autovehicule mai vechi de 8 ani, total amortizate, și care încã sunt suficient de fiabile sã nu necesite bugete de reparații (uzual acestea se duc în medie la peste 600 euro/lunã).
Costul cu transportul rutier de mãrfuri reprezintã, în medie, aproximativ 2,6% din prețul mãrfurilor comercializate în România, în condițiile în care cele mai mari costuri sunt cele cu materia primã, forța de muncã, utilitãți, chiria/amortizarea spațiilor de producție, promovare, taxe și impozite, costul cu produsele nevândute, profitul producãtorului, profitul magazinelor unde se vând produsele, spune UNTRR.
CITEȘTE ȘI Ministrul Economiei: Industria auto din România va produce echipamente medicale și se implică în realizarea unui ventilator de respirațiePentru a transporta o marfă de 24 de tone pe o distanțã de 100 km, producãtorul plãtește circa 300 lei. De exemplu, o pâine are o greutate de 500 grame, practic costul de transport este insignifiant, iar 90% din transporturile interne sunt sub 100 km.
La un produs de 10 lei, unde costul de transport reprezintã 2,6% din prețul la raft, o ipoteticã dublare a costurilor cu transportul, ar însemna adãugarea la prețul existent al acestui produs a unei valori de 0,52 lei, arată analiza Uniunii.
UNTRR consideră inacceptabilã abordarea acelor comercianți care doresc sã speculeze momentul de crizã generat de COVID-19 pe spatele firmelor de transport rutier și a angajaților acestora care se expun pentru a livra alimente, medicamente și echipamente.
Pentru a realiza transport intern cu camioane noi, Uniunea Transportatorilor Rutieri susține că tariful pe intern ar trebui sã fie 4,6-4,9 lei/km. Totodatã, având în vedere cã România este o țarã cu o balanțã comercialã externã negativã, fluxul de marfã pentru export este mult mai mic, iar camioanele pleacã la export cu tarife extrem de mici doar pentru a putea recupera din costurile de relocare.
În acest moment, peste tot în Europa este disponibilã o supracapacitate de transport din cauza faptului cã o serie de industrii și-au oprit activitatea și implicit camioanele care deserveau aceste industrii nu mai au ce transporta.
“Când oferta de transport este mai mare decât cererea, sigur nu se poate vorbi de o creștere a tarifului de transport. Dar nici nu se poate opera transport intern cu un camion nou de 40 tone care costã peste 100.000 de euro la tarif de taxi”, spune UNTRR.