Până la rambursarea integrală a împrumutului de 300 milioane lei, garantat de către statul român, Guvernul va avea doi reprezentanți - cu drept de veto - în consiliul de administrație al companiei aeriene low-cost Blue Air. Compania nu va putea acorda dividende sau returna împrumuturi acționarilor și nici nu va putea înstrăina aeronave până la același termen.
”În lipsa acordării ajutoarelor de stat există o mare probabilitate ca Tarom și Blue Air să intre în incapacitate de plată și, în final, în faliment”, arată Guvernul în ordonanța de urgență pentru acordarea împurumuturilor, document anunțat deja ca adoptat, dar pregătit a fi adoptat din nou în ședința de azi a Executivului.
CITEȘTE ȘI Studiu ''liniștitor'' asupra riscurilor de transmitere a coronavirusului în avionPotrivit acestei ordonanțe, Ministerul Finanţelor Publice va fi autorizat să emită, la solicitarea Tarom, o garanție de stat pentru contractarea unui împrumut în limita sumei de 312.744.200 lei, pe o perioadă de 6 ani, cu titlu de ajutor de stat, precum și, la solicitarea Blue Air, o garanție de stat pentru contractarea unui împrumut în limita sumei de 300.775.000 lei pe o perioadă de 6 ani, cu titlu de ajutor de stat.
Garanțiile vor acoperi în procent de 100% valoarea celor două împrumuturi, a dobânzilor și comisioanelor aferente.
Până la data de 30 aprilie 2021, Tarom, respectiv Blue Air, vor prezenta analize economico-financiare realizate de către un auditor financiar independent din care să reiasă valoarea reală a pagubei cauzate direct fiecărei societăți de pandemia COVID-19, în perioada 01.03.2020 – 31.12.2020. În cazul în care această valoare este mai mică decât sumele pentru care au fost emise scrisori de garanție de stat, diferența se returnează finanțatorului, iar valoarea garanției de stat se diminuează corespunzător.
În cazul companiei Blue Air, până la rambursarea integrală a împrumutului garantat:
a) acționarii nu încasează dividende;
b) beneficiarul nu rambursează împrumuturi către acționari;
c) Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor numesc câte un reprezentant al statului în consiliul de administrație al Blue Air, cu drept de veto;
d) orice contract de achiziție sau vânzare cu impact asupra activelor si pasivelor companiei, se realizează cu aprobarea consiliului de administrație al Blue Air;
e) Blue Air nu poate înstrăina/restitui aeronave sau alte active aferente activității de baza decât cu avizul Ministerului Transporturilor Infrastructurii și Comunicațiilor;
f) din împrumutul garantat de stat beneficiarul rambursează cu prioritate, datoriile către statul român, împrumutul contractat de la Eximbank S.A., în nume și cont stat, în valoare de 30,3 milioane lei si accesoriile aferente, precum și obligațiunile corporative emise prin plasament privat către Societatea de Investiții Financiare Banat-Crișana, în valoare rămasă de 6 milioane EUR si accesoriile aferente;
g) după răscumpărarea obligațiunilor corporative emise către Societatea de Investiții Financiare Banat-Crișana, în valoare rămasă de 6 milioane EUR, beneficiarul constituie ipoteci de rang I.
h) Airline Invest S.A. are calitatea de co-debitor/fidejusor al împrumutului garantat de stat.
CITEȘTE ȘI Firma unui miliardar turc va construi noua centrală în cogenerare de la PetromidiaGaranția de stat acordată Blue Air este garantată în favoarea statului cu următoarele garanții care să acopere cel puțin valoarea împrumutului, cât și a dobanzilor și comisioanelor aferente:
a) ipotecă imobiliară de rang I asupra terenului intravilan, situat in București, Șos. Bucuresti-Ploiești nr 97 A, Sector 1, în suprafață de 94.479 mp, înscris în CF nr 230751, nr. cadastral 230751, tarlaua 414, parcela 2, aflat în proprietatea Blue Air Investiții SRL;
b) ipoteca mobiliară de rang I asupra pădurii amplasată pe terenul intravilan, situat in Bucuresti, Șos. București-Ploiesti nr 97 A, Sector 1, în suprafață de 94479 mp, înscris în CF nr 230751, nr. cadastral 230751, tarlaua 414, parcela 2 aflat în proprietatea BLUE AIR INVESTITII SRL;
c) ipotecă mobiliară de rang I asupra aeronavelor aflate în proprietatea Blue Air ;
d) dacă garanțiile de la lit.a)-c) nu acoperă valoarea împrumutului și a dobânzilor și comisioaneloraferente, se vor aduce în completare alte garanții mobiliare/imobiliare de rang I ale beneficiarului sau a unor terțe persoane;
e) independent de valoarea împrumutului și a dobânzilor și comisioanelor aferente, ipoteca mobiliară de rang I asupra acțiunilor deținute de Airline Invest SA și Rada Mihai Cătălin în capitalul social al Blue Air Aviation SA – 75%;
f) independent de valoarea împrumutului și a dobanzilor si comisioanelor aferente, ipoteca mobiliară de rang I asupra acțiunilor detinute de Rada Teodor Cristian și Rada Mihai Cătălin în capitalul social al Airline Invest SA – 75%;
g) independent de valoarea împrumutului și a dobanzilor si comisioanelor aferente, ipoteca mobiliară de rang I asupra acțiunilor detinute de Airline Invest SA și Aurora Engeneering SRL în capitalul social al Bkue Air Technic SRL.
Pentru a evita demararea procedurii de insolvență pe durata acoperită de ajutorul de stat, dreptul creditorilor de a solicita deschiderea procedurii de insolvență conform art. 70 din Legea insolvenței nr. 85/2014 este suspendat pe o perioadă de 6 luni de la data la care companiei i s-a acordat ajutorul de stat.
Acordarea ajutorului individual de stat se va face numai după obținerea autorizării din partea Comisiei Europene și în condițiile prevăzute în decizia forului european.
Blue Air, cel mai mare transportator aerian român și al doilea mare jucător pe piața locală, după rivalul ungar Wizz Air, a declanșat recent procedura de concordat preventiv, un mecanism de evitare a insolvenței, care permite unei companii să propună creditorilor săi un plan de redresare și plată a datoriilor.
CEO-ul Blue Air, Oana Petrescu, a declarat atunci pentru Profit.ro că a recurs la acest mecanism pentru a evita poprirea conturilor companiei și intrarea într-un blocaj, permițând continuarea normală a activității.
CITEȘTE ȘI Comisia Europeană propune ca Timișoara să devină Capitală Culturală Europeană abia în 2023Blue Air a fost înființată în 2004 și s-a dezvoltat de-a lungul anilor devenind un operator aerian paneuropean, cu baze operaționale în România, Cipru, Italia și Marea Britanie.
Afacerea a fost lansată de Nelu Iordache, condamnat însă în decembrie 2017 la șase ani și trei luni de închisoare în dosarul privind deturnarea fondurilor pentru primul tronson al autostrăzii Nădlac - Arad, în care a fost înregistrat un prejudiciu de 1,2 miliarde de lei în dauna CNADNR, a unei bănci și a unei firme de construcții din Spania.
Blue Air operează în actuala formulă din 2013, când Airline Management Solutions SRL a preluat, în urma unei licitații, afacerea Blue Air, aflată în insolvență.
CITEȘTE ȘI VIDEO Oraș elvețian, acoperit de fragmente de ciocolatăÎn 2016, Blue Air a devenit cea mai mare companie aeriană românească, depășind în premieră compania de stat Tarom după numărul de pasageri transportați. Compania low-cost operează zboruri către circa 100 de rute, din 16 țări, având opt baze operaționale, în București, Bacău, Cluj-Napoca, Constanța, Iași, Larnaca, Liverpool și Torino.
În toamna anului 2018, Blue Air a cumpărat compania aeriană națională a Republicii Moldova, Air Moldova, cu 2,5 milioane euro, preluând totodată datorii de 61,2 milioane euro.
În 2019, Blue Air a înregistrat o cifră de afaceri de 2,19 miliarde de lei, în scădere cu 5,4% față de anul precedent. În schimb, cum a anunțat recent Profit.ro, prin reducerea cheltuielilor totale cu peste 8%, operatorul aerian a revenit pe câștig după trei ani, cu un profit net de 72,2 milioane de lei, de la o pierdere netă de 145,6 milioane de lei în 2018. În intervalul 2016 - 2018, compania a fost pe minus.
Creanțele au crescut cu 66,4%, la 156,3 milioane de lei, iar datoriile totale au urcat cu 4%, la 64,64 milioane de lei, conform datelor www.termene.ro.
Numărul mediu de salariați a urca cu 2,1%, la 1.145 persoane.
Planurile de viitor erau avansate ca fiind pregătirea pentru toamna anului 2020 a lansării pe bursă a unei emisiuni de obligațiuni în cuantum de 50-60 milioane euro, operațiune care poate fi urmată de o listare efectivă, după 2 ani. Ulterior, pe fondul pandemiei de coronavirus, compania aeriană a cerut și obținut de la Guvern un ajutor de stat.
Compania a calculat însă că, odată cu reluarea programului normal de zbor, va fi în măsură să genereze, în următoarele 18 luni, veniturile necesare atât plății datoriilor eșalonate, care vor constitui parte a procedurii de concordat, cât sș a datoriilor către pasageri și agenții, în timp ce pierderile directe generate de pandemie vor fi acoperite prin ajutorul de stat.
CITEȘTE ȘI REGULILE gândite pentru școli - Distanțare de minimum 1 metru, măști obligatorii, fără schimb de obiecte personale, supraveghere în pauze, încurajarea copiilor să evite interacțiunea fizicăÎn ianuarie 2019, Profit.ro a anunțat în premieră că grupul german Zeitfracht cumpără un pachet de acțiuni la compania low-cost Blue Air, care-i va asigura o poziție de control. Blue Air era din 2018 partenerul strategic al Zeitfracht pe piața din Germania, unde opera la Hamburg, Köln, München, Stuttgart.
Grupul german, fondat în 1952, dorea dobândirea controlului în comun, nu preluarea integrală a companiei aeriene. Anterior, în toamna anului 2017, achiziționase WDL Aviation, care închiriază aeronave pentru companii precum Lufthansa, City Line, easyJet, Germanwings, Air France, British Airways, SAS și KLM, după ce preluase și filiala Leisure Cargo de la falimentara Air Berlin.
Tranzacția cu Blue Air a fost finalizată o lună mai târziu, iar în luna mai a anului trecut germanii și-au adus și un reprezentant în board, odată cu instalarea unei noi conduceri.
Între timp, însă, surprinzător de rapid, germanii au ieșit din acest business.
CITEȘTE ȘI Legea RCA va fi modificată de Ministerul Finanțelor. Schimbările vizează categoria "asiguraților cu risc ridicat"La TAROM, Guvernul este într-un moment în care pregătește și reduceri de personal.
În aprilie, peste 1.100 de angajați ai TAROM au intrat în șomaj tehnic.
Compania a fost înființată în 1954.
TAROM a estimat pierderi de 171,37 milioane lei pentru 2019, la venituri totale de 1,51 miliarde lei. Ultimul an în care compania aeriană a înregistrat profit a fost 2007.
În 2018, TAROM a avut pierderi de 182,77 milioane lei și venituri totale de 1,38 miliarde lei, potrivit datelor raportate Ministerului de Finanțe.
Compania are peste 1.900 de angajați. Câștigul mediu lunar pe salariat determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială a fost stabilit la 7.835 lei în 2019.
TAROM a transportat în 2018 circa 2,9 milioane de pasageri, cei mai mulți pasageri din ultimul deceniu.