Platformele digitale de ridesharing sau de transport alternativ, precum Uber, vor trebui să se înregistreze fiscal în România și să raporteze autorităților cursele efectuate. Totodată, mașinile vor trebui să aibă un ecuson special, iar platformele și conducătorii auto vor plăti câte o taxă specifică anuală, prevede un proiect de lege aprobat luni de Senat și pentru care Guvernul și-a exprimat, de asemenea, susținerea.
Proiectul, care a fost anunțat anterior de Profit.ro ca fiind în curs de aprobare de către Senat, va fi transmis acum spre aprobare și Camerei Deputaților. Liberalii s-au opus acestei forme a proiectului argumentând că modul de autorizare pune piedici firmelor.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
De ce este important: Decizia guvernanților vine în contextul în care Guvernul a redactat un proiect de ordonanță de urgență care modifică transportul în regim de taxi, dar atât companiile Uber și Taxify/Bolt, cât și alți oameni politici, inclusiv de la putere, au susținut amânarea adoptării proiectului în vederea promovării cadrului legal și pentru serviciile de ridesharing.
Senatorii majorității de guvernământ PSD-ALDE au respins anul trecut, la finele lunii octombrie, un proiect de lege privind autorizarea platformelor online de ridesharing, proiect care se află acum în dezbaterea Cemerei Deputaților. Profit.ro a anunțat atunci că partidul de guvernământ va depune, în schimb, la Parlament un nou proiect de lege prin care va fi propusă impozitarea acestor companii în România, iar toate cursele operate vor trebui raportate Fiscului.
PSD a redactat anul trecut noul proiect, iar în contextul în care Guvernul a redactat și el un proiect de ordonanță de urgență care modifică transportul în regim de taxi, acum, senatorii primii care au dezbătut proiectul PSD, au dat un vot favorabil inițiativei, cu unele modificări.
Senatorii au ținut cont și de opinia Guvernului, care a transmis Parlamentului că susține acest proiect, cu unele observații.
Proiectul instituie obligativitatea licențierii operatorului care deține paltformele de ridesharing, a mașinilor care efectuează acest serviciu și a conducătorilor auto care le conduc, cu scopul de ”a uniformiza acest tip de cerințe cu cele din industria taxiurilor”.
Prevederi pentru operatorii de platforme digitale ridesharing
Conform prevederilor proiectului redactat, în situația în care operatorul platformei de ridesharing este o firmă cu sediul social într-un alt stat decât România, acesta este obligat să deschidă și să păstreze pe toată perioada în care își desfășoară activitatea pe teritoriul României o sucursală înregistrată fiscal pe teritoriul României în scopul reprezentării sale în fața autorităților române.
Totodată, la solicitarea justificată a unei autorități competente, operatorul va pune la dispoziția acesteia toate informațiile cerute pe care le deține cu privire la cursele efectuate de conducători auto prin intermediul platformei digitale.
Proiectul stabilește că prestarea de servicii de transport alternativ (prescurtate în proiect VTS), respectiv de ridesharing, pe teritoriul României va fi supusă autorizării de către Ministerul Transporturilor
Pentru obținerea autorizației, operatorul va depune la Ministerul Transporturilor următoarele documente și informații:
a) certificatul de înregistrare la registrul comerțului din România sau din țara de origine precum și dovada numirii reprezentantului său legal, în cazul în care este o societate cu sediul în afara României;
b) descrierea operatorului;
c) declarația pe propria răspundere a reprezentantului legal al operatorului că firma nu se află sub incidența Legii nr.85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, cu modificările și completările ulterioare;
d) asigurare de risc financiar la valoarea de 50.000 euro;
e) descrierea caracteristicilor și funcțiilor platformei digitale și a modalității de funcționare și a conformării acesteia cu cerințele legii precum și indicarea adresei de web/internet de unde aceasta poate fi descărcată/instalătă pentru a fi analizată/testată de autoritatea competentă.
În termen de 30 zile lucrătoare de la depunerea documentației, Ministerul Transporturilor va emite autorizația pentru intermediere a transportului alternativ. Autorizația este emisă pe o perioadă nedeterminată, cu condiția ca operatorul respectiv să respecte prevederile legale, și va intra in vigoare după plata de către operator către minister a unei taxe de autorizare de 50.000 lei.
Neplata taxei în termen de 30 de zile va duce la anularea autorizației.
În continuare, operatorii autorizați să desfășoare activități pe teritoriul României vor plăti către Ministerul Transporturilor, la fiecare 12 luni, o taxă de 50.000 lei.
Neplata taxei în termen de 30 de zile de la data scadentă îndreptățește ministerul să suspende autorizația până la plata taxei. Neplata taxei de către operator în termen de 90 de zile de la data scadentă va îndreptăți ministerul să anuleze autorizația.
Guvernul s-a opus introducerii taxei anuale de 50.000 lei, dar senatorii au menținut taxa
Executivul a transmis parlamentarilor că susține proiectul, dar a făcut o serie de observații și propuneri de modificare a proiectului. Senatorii au ținut cont de acestea în ce privește formularea anumitor cerințe privind autorizarea autovehiculelor sau regimul fiscal al veniturilor, dar au ignorat argumentele Guvernului în ce privește taxa de autorizare.
Guvernul a arătat că taxa este prea mare și discriminatorie chiar în raport cu cerințele impuse taximetriștilor.
”Stabilirea unei taxe de auorizare anuală într-un cuantum excesiv de 50.000 lei, în sarcina operatorului care facilitează efectuarea de servicii de transport alternativ pentru a desfășura activitatea de transport de persoane pe teritoriul României, poate constitui o piedică în exercitarea liberei inițiative și a consacrării libertății economice și a economiei de piață, creând un regim discriminatoriu pentru activități similare din punct de vedere economic desfășurate de operatorii de taxi”, a arătat Guvernul.
Cerințe pentru automobile și șoferi
Conducătorii autoturismelor au obligația să dețină un certificat de atestare profesională eliberat de Autoritatea Rutieră Română (ARR).
Toate veniturile obținute în urma efectuării de servicii de transport alternativ vor fi impozitate în conformitate cu legislația fiscală în vigoare în România, prevede proiectul avizat.
Inițial proiectul prevede că platforma digitală emite pasagerului un document electronic care să arate tipul și valoarea tranzacției efectuate, documentul fiind asimilat unei chitanțe fiscale.
Senatorii au modificat proiectul, la propunerea Guvernului, astfel încât operatorul de transport auto să aibă obligația de utiliza aparat de marcat electronic fiscal, de a emite și înmâna bon fiscal pasagerului, precum și de a emite factură la solicitarea celui din urmă.
Operatorul care facilitează efectuarea de servicii de transport alternativ va accepta și acorda acces la platforma digitală doar conducătorilor auto care îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiții:
a) vârsta de cel puțin 21 de ani și certificatul emis de Autoritatea Rutieră Română;
b) permis de conducere de categoria B cu o vechime de cel puțin 2 ani;
c) certificatul de cazier judiciar din care să rezulte că acesta nu a fost condamnat pentru infracțiuni contra siguranței pe drumurile publice, infracțiuni privind traficul și consumul de droguri, infracțiuni contra vieții, sănătății și integrității corporale, traficul și exploatarea persoanelor vulnerabile, infracțiuni contra libertății și integrității sexuale sau infracțiuni contra patrimoniului.
Conducătorul auto nu trebuie să fi avut suspendarea exercitării dreptului de a conduce în ultimii 5 ani pentru conducerea sub influența băuturilor alcoolice sau substanțelor psihoactive, respectiv să nu fi fost implicat în accidente auto soldate, din culpa sa, cu rănirea sau decesul uneia sau mai multor persoane.
Șoferii vor trebui de asemenea să dețină asigurare de răspundere civilă legală, asigurare de bunuri și persoane, copia auroizației pentru transport alternativ și copia contractului încheiat cu operatorul serviciului.
Senatorii au adus și unele modificări, față de forma ințială a proiectului, privind condițiile pe care autoturismele trebuie să îndeplinească. Autovehiculele vor trebui, astfel, să aibă:
a) o vechime maximă de 10 ani de la data fabricației;
b) între 4 și 9 locuri;
c) au inspecția tehnică periodică (ITP) realizată la fiecare 6 luni;
d) sunt conforme din punct de vedere tehnic cu prevederile Codului rutier.
e) dețin copie conformă a autorizației pentru transportul alternativ;
f) au montate la loc vizibil elemente particularizante conținând numele platformei digitale online și numele operatorului de transport alternativ.
În plus, proiectul stabilește că, în trafic, autoturismele acceptate pe platforma/aplicația digitală pentru efectuarea transportului alternativ vor avea afișată la vedere pe parbriz în partea dreapta jos și pe luneta în partea dreaptă jos câte un ecuson rotund, cu diametrul de 10 cm, conținând următoarele elemente:
a) textul “VTS”;
b) numărul de înmatriculare al autoturismului;
c) denumirea platformei/aplicației care a emis ecusonul și valabiliatatea acestuia.
Ecusonul de transport alternativ este emis după plata de către conducătorul auto a unei taxe cu o valoare de 15% din salariul minim brut pe economie către trezoreria consiliului local al localității în care își are domiciliul. Taxa este plătită de către conducătorul auto la fiecare 12 luni pentru fiecare autovehicul pentru care obține ecusonul de transport alternativ și pentru fiecare platformă pe care acesta își desfășoară activitatea.
Proiectul prevede, totodată, o serie de sancțiuni pentru operatorii platformelor de ridesharing și pentru șoferi în cazul în care nu respectă legislația. Operatorii riscă amenzi de 5% din cifra de afaceri anuală realizată, precum și interzicerea activității pe o perioadă de 2 ani.
După votul din Senat, proiectul va fi transmis spre dezbatere Camerei Deputaților, forul decizional al Parlamentului în domeniu. În forma actuala, inițiativa prevede o perioadă de tranziție de 6 luni pentru operatorii actuali, precum Uber sau Taxify, pentru a se conforma noilor reglmentări.
Ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, a declarat recent că nu are nicio problemă ca firmele Uber și Taxify să rămână în țară, dar "totul trebuie reglementat".
"Eu, personal, nu am nicio problemă cu nicio aplicație și dacă este un proiect de lege, așa cum înțeleg că a fost făcut la Parlament, îl discutăm, venim cu amendamente să îl îmbunătățim și după aceea mergem mai departe cu el la vot", a arătat Cuc.
Săptămâna trecută, după ce Profit.ro a relatat că Guvernul a redactat un proiect de ordonanță de urgență care modifică transportul în regim de taxi, reprezentanții platformelor Uber și Taxify s-au unit în premieră, solicitând Guvernului să amâne aprobarea unui astfel de act normativ până când în România nu va exista un cadru de reglementare similar altor țări membre UE, apreciind că ordonanța pregătită poate duce la limitarea sau chiar dispariția serviciilor alternative de transport urban.
Proiectul este avansat în contextul în care taximetriștii au protestat recent, din nou, în fața Guvernului, reclamând o lipsă de reacție a autorităților față de cerințele lor față de platformele de carsharing, fiind invocate companiile Uber, Clever și Taxify, ultimele două pe motiv că - potrivit protestatarilor - ar fi facilitat înscrierea în aplicație și a altor șoferi decât taximetriști profesioniști. La acel moment, Ministerul Transporturilor le-a transmis că le va rezolva solicitările.
Profit.ro a relatat recent că o asociație din București și mai multe firme de taximetrie au dat în judecată subsidiarele locale ale companiilor americane Uber și estoniene Taxify pentru concurență neloială, demersul fiind similar unui litigiu pe care taximetriștii din Cluj-Napoca l-au inițiat împotriva Uber și în care au avut, în vară, câștig de cauză.
