Aproximativ un million de români trebuie să își recupereze sumele aferente taxelor de poluare a autovehiculelor, declarate neconforme, în total statul trebuind să restituie în jur de trei miliarde de lei, în cinci ani, în tranșe de 590 de milioane de lei anual.
Ministrul Mediului, Cristiana Pașca-Palmer, a anunțat, miercuri, într-o declarație comună cu președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), Dragoș Doroș, că etapele de restituire a sumelor reprezentând taxa de poluare vor fi derulate prin ANAF, scrie News.ro
Ministrul a precizat că ordinul comun îi privește pe românii care au achitat taxe de poluare a autovehiculelor introduse de stat în perioada 2007- 2013.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
“Estimăm că circa un milion de cetățeni au plătit una din cele trei taxe neconforme cu dreptul european, respectiv: taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule și taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule”, a spus Cristiana Pașca-Palmer.
Ea a amintit că taxele au fost încasate, de-a lungul timpului, la bugetul de stat, prin Ministerul de Finanțe, în perioada 2007- 2008, și de Administrația Fondului pentru Mediu, între anii 2008 și 2013.
“Guvernul actual își asumă returnarea sumelor plătite de populație pentru poluarea autovehiculelor în perioada 2007-2013. Am luat decizia de a emite acest ordin împreună cu ANAF, deoarece consider că trebuie să ne asumăm responsabilitatea de a corecta o situație nedreaptă față de cetățeni”, a spus demnitarul.
Cristiana Pașca-Palmer a agăudat că, până acum, pentru recuperarea acestor bani, oamenii erau nevoiți să apeleze la deciziile instanțelor de judecată, iar aceste demersuri au implicat alte costuri din partea cetățenilor și termene de rezolvare foarte lungi, iar la nivelul țării au existat chiar decizii judecătorești contradictorii pe aceeași temă.
“Vestea bună este că de astăzi populația își poate recupera sumele plătite printr-o simplă cerere de restituire, depusă la unitățile teritoriale ANAF, de care aparțin. Cererea de restituire trebuie să fie însoțită de un dosar care să conțină câteva documente printre care și documentul care atestă plata taxei și copia cărții de identitate a vehiculului și a certificatului de înmatriculare. În baza acestui dosar, solicitantul va afla, în maximum 55 de zile, data la care iși poate încasa suma pe care statul român i-o datorează”, a mai spus ministrul Mediului.
CITEȘTE ȘI Fiscul a decis cum va restitui taxa auto tuturor proprietarilor de mașini. Ce trebuie făcut pentru a primi banii Practic, imediat după depunerea dosarului, documentele intră în analiza ANAF, pentru ca, în termen de cel mult 45 de zile, să fie emisă o decizie de plată, care va fi comunicată solicitantului în maximum 10 zile de la emiterea ei.
“Administrația Fondului pentru Mediu va pune la dispoziția ANAF un cont dedicat restituirii acestor sume. Sumele care vor fi restituite vor fi calculate cu dobânzile aferente din ziua plății taxei până în ziua restituirii integrale, actualizate cu indicele prețului de consum. Plata va fi făcută eșalonat, pe parcursul a cinci ani. Practic, vom plăti anual 20 la sută din suma pe care statul român o datorează fiecărui cetățean în parte”, a mai arătat Pașca-Palmer.
Ministrul a mai spus că fiecare solicitant va primi și un grafic de eșalonare a plății, stabilit de organul fiscal competent, și care va fi integrat în decizia de plată a ANAF, sumele urmând să fie actualizate anual.
“Administrația Fondului pentru Mediu a prevăzut anual în buget sume pentru returnarea taxelor pentru care există decizii judecătorești. Începând cu anul 2010, de când au apărut primele decizii judecătorești în acest sens, statul a restituit, în total, aproximativ un miliard de lei”, a mai spus ministrul.
Președintele ANAF a precizat că prin ordinul comun a fost stabilită procedura administrativă pentru restituirea taxei și se așteaptă să existe un număr important de solicitări, astfel încât se va încerca să se ușureze munca celor de la ghișee.
Acesta a mai explicat că decis eșalonarea acestor plăți întrucât este vorba de o sumă mare, de aproximativ trei miliarde de lei, astfel că anual vor trebui achitați în jur de 590 de milioane de lei.
“Conform proiectului, plata se va face către cel care a plătit taxa. Deci cel care a plătit, aceluia i se restituie. Dacă au fost mai multe vânzări, soluția pentru aceste situații nu este prevăzută și doar instanța poate rezolva astfel de cazuri. Dacă cel care a plătit taxa nu mai este în posesia autoturismului, rămâne instanța ca soluție”, a spus Dragoș Doroș.
Cei doi demnitari au explicat că această situație nu a putut fi reglementată prin ordinul comun deoarece dreptul european interzice returnarea taxelor în cazul bunurilor înstrăinate.
Persoanele care vor restituirea taxei de poluare sau a taxei auto, sub diversele forme în care a fost aplicată în perioada 2007-2013, pot depune solicitarea până la sfârșitul anului 2020, iar statul urmează să facă plata în tranșe anuale, timp de cinci ani, potrivit unui ordin comun semnat de ministrul Mediului și de președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), publicat în Monitorul Oficial la peste șapte luni după intrarea în vigoare a actului normativ care prevede restituirea sumelor.
Ordinul aprobă procedura de restituire a sumelor prevăzută în Ordonanța de Urgență 9/2013 a Guvernului privind timbrul de mediu pentru autovehicule, modificată și completată prin Ordonanța Guvernului numărul 40/2015.
"Cererea de restituire trebuie să fie depusă în cadrul termenului legal de prescripție a dreptului de a cere restituirea, respectiv în termen de cinci ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naștere dreptul la restituire", se precizează în ordin.
Acesta precizează că data la care a luat naștere dreptul la restituire este data intrării în vigoare a Ordonanței Guvernului 40/2015, publicată în Monitorul Oficial în 31 august 2015.
Astfel, românii care vor restituirea banilor plătiți sub formă de taxă auto sau de poluare pot înainta cererea până cel târziu la data de 31 decembrie 2020, când se împlinesc cinci ani de la 1 ianuarie 2016.
În noiembrie 2014, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis că sistemul de rambursare a taxei auto din 2008, prevăzut în Ordonanța de Urgență 9/2013 care instituie timbrul de mediu, contravine dreptului UE. Într-o altă speță, Curtea de Justiție a UE a decis, în aprilie 2015, că timbrul de mediu este discriminator.
În urma sentințelor, Guvernul a aprobat, în august 2015, Ordonanța 40/2015, publicată în Monitorul Oficial în 31 august, prin care modifică vechea Ordonanță de Urgență din 2013.
Actul normativ prevedea că "procedura de efectuare a plății sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule sau taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, precum și dobânzile calculate până la data plății integrale va fi stabilită prin ordin al ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor și al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală".
Ordinul a intrat, însă, în vigoare abia marți, 12 aprilie, la peste șapte luni după intrarea în vigoare a Ordonanței 40/2015.
