Potrivit spuselor șefului statului, Europa de Sud-Est suferă de un mare deficit de conectivitate într-un moment în care schimbarea securității din regiunea Mării Negre necesită măsuri imediate de infrastructură.
Blocarea podului strategic continuă să condamne Ruse la cozi kilometrice de TIR-uri.
Președinta Iotova a subliniat construcția noului pod ca fiind un proiect de restanță critică, care trebuie pus urgent la cel mai înalt nivel politic între Sofia și București. Ea a subliniat că, în ciuda finanțării asigurate pentru un studiu de fezabilitate, amplasamentul nu beneficiază de locul necesar între prioritățile europene, arată Rador.
”Nu pot explica de ani de zile, în diversele funcții în care am lucrat, de ce colegii noștri români continuă să aibă rezerve cu privire la construcția acestui pod”, a declarat Iliana Iotova.
Problema se reflectă direct asupra traficului din regiunea Ruse, unde structurile locale ale Poliției Rutiere Ruse sunt obligate zilnic să reglementeze fluxul nesfârșit de vehicule grele, în timp ce progresul diplomatic lipsește.
Șefa statului și-a îndreptat atenția critică și asupra motivelor interne ale lipsei infrastructurii de transport din Balcani, referindu-se la soarta Coridorului VIII. Potrivit acesteia, responsabilitatea pentru întârziere nu ar trebui căutată exclusiv în afara granițelor Bulgariei.
”Marele subiect al motivului pentru care Coridorul VIII nu este încă o realitate este un subiect nu doar al relațiilor interstatale. De fapt, este și un subiect legat de politica noastră națională”, a fost categorică Iotova. Președinta Bulgariei a adăugat că regiunea nu este încă conectată eficient nici pe mare, nici pe uscat, nici pe calea ferată, ceea ce necesită o mobilizare deplină la nivel de stat pentru construcția axei Sud-Nord.
Trei noi poduri peste Dunăre între România și Bulgaria
Bulgaria, Grecia și România au semnat în decembrie un Memorandum de Înțelegere care pune în mișcare unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură regională din ultimii ani: dezvoltarea rapidă a axei de transport ce va lega Marea Egee de Marea Neagră.
Documentul stabilește cooperarea dintre cele trei state în cadrul Platformei pentru Coridorul Marea Neagră - Marea Egee și deschide drumul unor investiții majore în infrastructura rutieră, feroviară și fluvială.
Acordul a fost semnat de vicepremierul și ministrul transporturilor din Bulgaria, Grozdan Karadjov, de ministrul alternativ al transporturilor din Grecia, Konstantinos Kyranakis, și de secretarul de stat în Ministerul Transporturilor din România, Ionuț Cristian Săvoiu.
Comisarul european pentru transporturi și turism, Apostolos Tzitzikostas, a anunțat sprijinul instituțional al Comisiei Europene, subliniind că proiectul reprezintă un pas decisiv pentru o conectivitate mai rapidă, mai competitivă și mai rezilientă în sud-estul Europei, arată Digi 24
Un capitol central al documentului se referă la dezvoltarea infrastructurii dintre România și Bulgaria. Acolo unde în prezent există doar două puncte majore de trecere rutieră peste fluviu, planul prevede extinderea capacității prin edificarea a trei noi poduri: un al doilea pod mixt între Ruse și Giurgiu, unul la Silistra–Călărași și un altul la Nikopol–Turnu Măgurele.
Construirea acestor poduri este privită de autorități ca o investiție cu relevanță continentală, nu doar bilaterală. Acestea ar urma să reducă blocajele de frontieră și să asigure rute de transport alternative, capabile să susțină atât traficul economic, cât și mobilitatea militară atunci când situația o impune.
Tot în acest sens, liniile de feribot Oriahovo–Bechet, Sviștov–Zimnicea și Silistra–Călărași vor fi modernizate la standarde de utilizare dublă.
Coridoarele sud–nord: de la Atena și Salonic până la București și mai departe
Planul de acțiune atașat memorandumului detaliază trei direcții majore de modernizare a transportului, toate orientate pe axa sud–nord.
Primul traseu vizează conexiunea dintre Atena, Sofia, Vidin și Calafat, extinzându-se spre București și apoi spre Europa Centrală.
Al doilea pleacă din Salonic și Alexandroupolis, traversează Svilengrad și Ruse și ajunge la București, cu prelungire spre Ucraina și Moldova.
Al treilea traseu formează legătura dintre Alexandroupolis, Burgas, Varna și Constanța, conectând direct Marea Egee cu Marea Neagră.
Prin această rețea, porturile din regiune dobândesc perspective de extindere, iar fluxurile comerciale se pot reorganiza astfel încât să nu mai depindă de rute unice. Coridorul ar putea deveni în anii următori una dintre arterele logistice principale ale Europei.
Bulgaria, Grecia și România au anunțat că intenționează să utilizeze la maximum finanțările disponibile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei, iar proiectele vor fi extinse și în cadrul viitorului buget multianual 2028–2034.
Autoritățile vor lua în calcul parteneriate public–privat pentru a grăbi implementarea și pentru a evita fragmentarea investițiilor, astfel încât fiecare proiect să producă efect vizibil în economie.
