Președintele Iohannis a sesizat, vineri, Curtea Constituțională cu privire la proiectul adoptat recent de Parlament prin care orice tip de radar trebuie presemnalizat prin panouri de atenționare, amplasate în localități cu cel puțin 500 de metri înainte de radar, iar în afara localităților - cu cel puțin 2.000 metri înainte. Conform proiectului, și radarul de tip pistol va fi utilizat doar la o distanță maximă de 10 metri de autovehiculele poliției rutiere.
Proiectul fusese adoptat de Parlament la începutul acestei luni, în sesiunea extraordinară. Președintele Iohannis reclamă o serie de neclarități în textul de lege, necorelarea cu noile prevederi privind achitarea, din 2019, a amenzii la jumătate în termen de 15 zile, dar și faptul că măsurile nu conduc la creșterea siguranței pe drumurile publice, cum propun autorii legii.
Toate argumentele sesizării de neconstituționalitate formulate de președinte pot fi citite AICI
Grupul Polițiștilor Rutieri din România a transmis, săptămâna trecută, o scrisoare deschisă președintelui Klaus Iohannis în care atrage atenția că, după adoptarea unor modificări la Codul Rutier care vizează presemnalizarea aparatelor radar, ”numărul accidentelor rutiere, având cauză viteza excesivă, va crește alarmant”. Polițiștii cer președintelui să nu promulge legea pe care o consideră un ”pariu cu viața cetățenilor” și îi solicită să atace la Curtea Constituțională prevederile acesteia.
Potrivit modificărilor adoptate prin vot final de Camera Deputaților: ”În cazul utilizării dispozitivelorradar instalate pe autovehicule staționare sau pe suporții amenajărilor rutiere, ori a utilizării dispozitivelor radar tip pistol, este obligatorie presemnalizarea prezenței acestora în zona drumului public prin panouri de atenționare, postate mai înainte pe sensul de mers, cu minimum 500 metri în localitate și cu minimum 2.000 metri în afara localității, dar nu mai mult de 1.000 metri în localitate şi 4.000 metri în afara localităţii faţă de radar”.
Panourile de atenționare vor fi montate de către administratorul drumului public, la solicitarea poliției rutiere.
CITEȘTE ȘI Număr record de întârzieri ale zborurilor din România. TOP-ul este condus de Tarom, Ryanair și Blue AirConform modificărilor aduse de parlamentari Codului Rutier, radarele vor fi instalate exclusiv pe autovehicule care prezintă înscrisurile și însemnele distinctive ale poliției rutiere și care sunt poziționate vizibil.
Radarul de tip pistol nu va putea fi folosit mai departe de 10 metri de mașina poliției.
”Dispozitivele mobile, de tip pistol, destinate măsurării vitezei se utilizează la o distanță maximă de 10 metri de autovehiculele care prezintă înscrisurile și însemnele distinctive ale poliției rutiere. Se interzice utilizarea dispozitivelor de măsurare a vitezei din autovehicule care nu prezintă înscrisurile și însemnele distinctive, de către polițiști care nu poartă uniforme,cu înscrisuri și însemne distinctive”, stabilește proiectul adoptat.
CITEȘTE ȘI DOCUMENT Ministerul Transporturilor admite: Master Planul General are ca rezultat reducerea activității CFR Marfă. 65% din mărfuri sunt transportate pe linii care pierd finanțarea de la bugetPotrivit expunerii de motive a inițiatorilor, “mare parte dintre lucrătorii de poliție rutieră sunt constrânși, pe linie ierarhică, să «colecteze», în termene bine definite, săptămânal sau lunar, așa numitele «norme de amenzi». Pentru a-și realiza «normele de amenzi», agenții constatatori utilizează aparate radar fixe sau mobile (așa numitele pistoale laser) instalate pe autovehicule fără însemnele poliției rutiere, în zone unde lipsesc indicatorele sau marcajele rutiere. Mai mult, chiar lucrătorii de poliție constatatori, în cele mai multe situații nu poartă, așa cum propriu statut îi obligă, uniforma de polițist, cu înscrisurile și însemnele respective.
De asemenea, mare parte a autovehiculelor utilizate în constatarea contravențiilor nu poartă înscrisurile și însemnele dinstinctive. Urmare a acestei stări de fapt, lucrătorii poliției rutiere se concentrează, în cea mai mare parte a acțiunilor lor pe activitățile de constatare și aplicare de sancțiuni și minimizează sau chiar nu întreprind în nici un fel acțiuni de prevenție a producerii evenimentelor rutiere nedorite.”