Românii consumă tot mai multă carne de pui, datorită prețului mult mai mic decât cel al cărnii de porc, potrivit datelor statistice prezentate de crescătorii de păsări.
Carnea de pui se află, în ultimii ani, în topul preferințelor românilor, iar datele statistice confirmă acest lucru având în vedere creșterea producției până la un nivel de 723.000 de tone în 2023 și a consumului mediu la 28,2 kilograme/locuitor/an, scrie Adevărul.
„Din punct de vedere al modelului alimentar este clar că preferința consumatorului român este orientată către carnea de porc. Pe locul al doilea este carnea de pasăre, pe locul trei cea de bovină și pe locul patru oaia. Dacă ne uităm pe datele statistice la câtă carne s-a produs anul trecut în România pe specii, vom constata că 51% din toată carnea este cea de pasăre. În mod normal trebuia să fie porcul, dar la porc după cum știm sunt acele probleme legate de Pesta Porcină Africană", a declarat pentru Agerpres președintele Uniunii Crescătorilor de Păsări din România (UCPR), Ilie Van.
Din punct de vedere al consumului mediu de carne de pasăre s-a constatat o creștere ușoară de la 27,5 kilograme/locuitor în 2022, la 28,2 kilograme anul trecut.
„În urmă cu doi ani am avut un consum de 27,5 kilograme pe cap de locuitor, iar anul trecut 28,2 kilograme, o creștere cam cu o jumătate de kilogram în 2023 față de 2022. Consumul mediu european de carne de pasăre, echivalent carcasă, pe toate statele membre este în jur de 25 de kilograme/locuitor și cu țintă de 27 - 28 kilograme. Deci România este acolo. Din cauza faptului că nu am avut carne de porc la un preț mai accesibil, oamenii, o parte dintre ei, s-au îndreptat spre pui", a explicat Van.
Românii consumă circa 240 de ouă/an, mai mult decât media UE
În ceea ce privește consumul de ouă, media anuală în România este de 245-250 de ouă pe cap de locuitor, iar cea europeană ușor mai scăzută, de 230-235 de ouă pe cap de locuitor.
„Românii consumă în jur de 245-250 de ouă pe cap de locuitor pe an, iar Uniunea Europeană (UE) este pe la 230-235 de ouă, deci suntem ușor peste media europeană. Noi și din punct de vedere al producției suntem diferiți față de UE, pentru că noi avem gospodăria țărănească foarte puternică, mai ales pe perioada de primăvară-vară, chiar dacă în ultimii ani s-au mai redus efectivele din curtea țăranilor. E adevărat că ei produc doar primăvara-vara și noi producem tot timpul anului", a mai spus președintele UCPR.
Potrivit sursei citate, industria avicolă din România produce în prezent de peste două ori mai mult decât se producea înainte de '89, iar tendința de creștere încă există, deși într-un ritm mai puțin accelerat.
„Conform datelor statistice, noi producem anual în ferme aproximativ 510.000 tone de carne de pui, echivalent carcasă. În viu, anul trecut s-au produs 725.000 de tone. Cea mai mare cantitate de carne de pui în viu realizată înainte de '89, ca să facem o comparație, a fost de 300.000 de tone, iar anul trecut am produs în viu 725.000 tone, deci de două ori și ceva mai mult decât se producea în anii '90. Un lucru extraordinar. Nici eu nu credeam că vom ajunge vreodată la acest nivel de producție, cu tendințe de creștere. E adevărat că ritmul de creștere nu mai e la fel de accelerat cum a fost până acum, e mai lent, dar există. Față de 2022, producția a crescut binișor de la 670.000 de tone la 725.000 tone în 2023", a precizat el.
Van a adăugat că în ceea ce privește producția totală de ouă din România, de circa 5,8 miliarde de ouă anual, mai mult de jumătate a fost realizată în fermele industriei avicole.
„Producem pe total țară 5,8 miliarde de ouă, cu tot cu oferta țărănească, conform cifrelor de la statistică. Din aceste 5,8 miliarde, cam 500 de milioane sunt pentru incubație, iar pentru consum rămân 5,2 miliarde. Din acestea, 3 miliarde de ouă le producem noi în ferme. Am reușit să depășim mai mult de jumătate, în condițiile în care acum 15-20 de ani produceam doar 20% din toată producția. Aici ne-a ajutat și urbanizarea satelor, pentru că foarte mulți oameni se aprovizionează de la supermarketurile din localitățile respective. E mai greu să apuce să crească o pasăre, un porc, mai ales că pe timp de iarnă ouăle din curtea țăranului sunt mai puține", a adăugat reprezentantul crescătorilor de păsări din România.
România produce suficiente cantități de carne și ouă cât să și exporte
În opinia sa, producțiile de carne și de ouă obținute în industria a avicolă sunt suficiente să asigure consumul intern, dar și să livreze produse pe piața externă.
„În momentul de față sunt suficiente producțiile de carne și de ouă pentru consumul intern, dar suntem și la export, pe piața europeană în principal, și cu carne și cu ouă în cantități rezonabile, adică aproximativ 20-25% din totalul producției de carne și până în 20% la ouă. Aici, mai există potențial de creștere, dacă putem să ieșim și pe piața țărilor terțe. Uniunea Europeană și produce deja cam tot ce are nevoie și a ajuns la un alt nivel. Uniunea Europeană dorește produse procesate cu valoare adăugată mare, ceea ce facem noi în principal. Noi ne ducem pe piața Uniunii Europene cu produse cu valoare adăugată mare și de acolo aducem produse mai ieftine", a explicat Ilie Van.
Acesta a mai spus că s-a ajuns la un nivel de performanță în industria avicolă din România datorită investițiilor realizate pe parcursul anilor din trei surse de finanțare: fonduri europene, fonduri proprii din profitul companiilor și fonduri atrase.
„Cred că o investiție la nivel de industrie, nu poate fi sub 200 de milioane de euro pe an ca să ții pasul cu competiția. La noi, în industrie, investițiile trebuie să fie tot timpul. Dacă nu faci investiții un an, riști să ieși din piață, pentru că tehnologiile sunt foarte mobile, se schimbă foarte rapid și fermierii trebuie să fie cu ochii țintiți asupra acestei competiții. Ceea ce mă bucură este că avem solicitări de la fermieri, la asociație, să cerem Ministerului Agriculturii suplimentarea fondurilor pe măsura DR 20 (Investiții în sectorul zootehnic ale PS PAC 2027 n.r.), adică pe măsura care privește investițiile în sectorul avicol. Am cerut deja și sperăm ca să se găsească soluții după evaluarea și redistribuirea sumelor. Dacă este un sector care cere să investească, cred că trebuie să-l ajuți", a punctat Van.
Dezvoltarea sectorului a fost susținută și de modul de organizare, diferit de Europa, respectiv o integrare administrativă în cadrul aceleiași companii și nu una contractuală.
„Noi nu avem sistem contractual decât foarte puțin, cam 20% sunt contracte cu fermierul, restul sunt integrați administrativ, adică în cadrul aceleiași companii. Are totul până la piață, ori asta este foarte bine din punct de vedere al biosecurității și al managementului performanțelor și al calității, dar necesită sume foarte mari de bani, pentru că trebuie să investești în fiecare verigă. Dacă ai numai o fermă, investești în acea fermă, dar dacă ai toate verigile trebuie să investești în tot, în FNC, în abator, în fabrica de procesare, în ferma de reproducție, în stația de incubație, în fermele de creștere și e nevoie de sume foarte mari de bani. Aceasta este diferența între modul nostru de organizare și cel din Europa. Și s-a văzut în cazul gripei aviare, care a evoluat în toată Europa, unde au fost mii de focare, 6.000 - 7.000 de focare de gripă aviară, iar noi în ultimii șase ani am avut în ferme doar trei focare de gripa aviară. Este extraordinar, pentru că fermierii noștri, fiind integrați administrativ, au putut să-și managerieze foarte bine programele de biosecuritate, programe care sunt foarte drastice, sunt costisitoare, dar le-au manageriat foarte bine, și nu am avut probleme cu gripa aviară", a mai transmis președintele UCPR.
