România ar trebui să regândească producția de hrană pentru că este o mare putere agricolă, dar dependentă de import, a spus Valeriu Tabără, președintele Academiei de Științe Agricole.
"Suntem într-un moment în care trebuie să gândim foarte serios această situație a producției de hrană, pentru că România, alături de Italia, de Franța, de Germania, este o mare putere agricolă. Dar aici este o problemă pe care, din păcate, noi ne ferim să o discutăm: suntem o mare putere agricolă, dar dependentă de import. Asta înseamnă un risc național major", a declarat pentru Agerpres fostul ministru al Agriculturii, Valeriu Tabără, actual președinte al Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS) "Gheorghe Ionescu-Șișești".
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Acesta afirmă că nu există riscul ca România să intre într-o criză alimentară, deși tot mai multe organisme internaționale transmit avertismente legate de securitatea alimentară mondială.
"România nu poate intra într-o criză alimentară decât dacă, doamne ferește, ne trezim într-o sistem de dezorganizare totală, dar nici atunci pentru că sunt încă surse suficiente. Problema este a eficienței și a capacității de a avea durabilitate. Și nu e vorba numai de cantitate, e vorba și de calitatea reală. Securitatea alimentară mondială și viitorul nu este numai pentru cantitate, este pentru calitate, pentru că evoluția minții și a inteligenței umane este strict legată de creșterea calității alimentelor. Și asta este de netăgăduit", a subliniat Tabără.
Potrivit sursei citate, discuțiile despre o potențială criză alimentară la nivel mondial au fost și în urmă cu 10 ani când se punea problema transparenței stocurilor regionale de alimente.
"Nu se discută doar acum despre o criză alimentară. Încă din 2011, la Berlin, în luna ianuarie, unde este un fel de Crans Montana al Agriculturii, ministrul francez a ridicat problema transparenței stocurilor regionale, pentru că, din păcate, pe problemele de hrană se joacă ca și pe arma atomică. Nicio armă și niciun sistem nu va funcționa dacă nu există mâncare. Asta e problema numărul 1. În urmă cu câțiva ani s-a făcut un anumit joc cu orezul, o cădere bruscă, un blocaj, și imediat s-a intrat în panică majoră. De atunci jocul acesta cu producția agroalimentară este un unul care intră în sfera strategică de mari interese. Prin anumite măsuri poți bloca anumite zone ale globului și poți crea probleme formidabile de ordin social. Dacă nu este pâinea pe masă 3-4 zile practic nu mai poți rezolva nimic altceva", a explicat el.
„Nu războiul și pandemia sunt problemele actuale ale agriculturii românești”
Fostul ministru al Agriculturii consideră că problemele actuale ale agriculturii și industriei alimentare românești sunt altele decât cele două evenimente majore cu care ne confruntăm și pe care le invocăm, respectiv pandemia și războiul din Ucraina, dar sunt și mult mai vechi.
"În primul rând este disproporția aceasta între cele două sectoare: vegetal și animal. Iată că avem o scădere extraordinară a producției zootehnice, inclusiv în ultimul timp asistăm la o criză de lapte și produse lactate. Este inacceptabilă situația să nu poți asigura laptele pentru programul din școli. Din păcate, măsurile care s-au luat în sectorul zootehnic și viziunea pe mai departe nu este cea care să ne refacă efectiv producțiile animaliere și aici mă refer și la carnea de porc, inclusiv la sectorul avicol, pentru că noi importăm carne de pasăre și ouă. Și nu mai vorbesc de o accentuare a importului de produse lactate. Cea mai gravă problemă este în continuare importul acesta masiv de inputuri. Noi nu producem în țară nici îngrășăminte, nici pesticide și aducem foarte mult material biologic", a subliniat șeful ASAS.
În opinia sa, piața funciară nu este făcută pentru a întări sistemul agricol din România, fiind tratată ca o piață oarecare, unde se vinde "ciocolată sau bere sau țigări".
"Piața funciară nu este făcută pentru a întări sistemul agricol și este tratată doar ca o piață oarecare, ca și când aș vinde ciocolată sau bere sau țigări. Ori, piața funciară și în Franța și în marile țări este făcută ca să întărească sistemul agricol. Să nu mai vorbim de ceea ce înseamnă acest decalaj creat în timp între marii și micii producători, de sistemul de subvenții, care satisface pentru moment, dar nu în perspectivă. Vedeți ce s-a întâmplat în 2020 cu seceta dacă nu au putut fi ajutați fermierii. Practic, și-au reluat extrem de greu producția și la toate acestea se adaugă creșterea prețurilor la îngrășăminte, pesticide, semințe și așa mai departe. Situația nu este una foarte simplă, însă România dacă se organizează bine, cu sursele financiare care le are și cu dotările tehnice care, într-o parte a agriculturii, sunt la un nivel tehnic mult peste unele țări agricole și puteri mari din Europa, poate să asigure, repet, încă o dată, necesarul de hrană. Dar asta nu înseamnă eficiența sistemului, atâta timp cât noi nu suntem exportatori de produse cu valoare adăugată. Exportăm materie primă, exportăm subvenție, iar piețele sunt extrem de volatile", a completat Valeriu Tabără.
Cerealele din Ucraina au coborât mult prețurile
De asemenea, el spune că războiul din Ucraina și intrarea pe piața românească a cerealelor ucrainene a coborât foarte mult prețurile, iar cei afectați sunt din nou fermierii, chiar și cei foarte mari, pentru că prețul se duce sub costurile de producție.
"Cred că este nevoie de schimbarea unor tendințe în agricultura românească. Și în primul rând este vorba despre echilibrare, inclusiv în sistemul vegetal. Suntem și vom rămâne producători de cereale, dar trebuie să ne ducem și spre plantele tehnice. Iată că nu mai producem zahăr în România, se închide poate și ultima fabrică de zahăr. Producția de cartofi a scăzut enorm. Cartoful nu este nu numai o plantă aliment, ci și una industrială. Soia rămâne principala plantă producătoare de proteină vegetală fără de care este de neconceput dezvoltarea sistemului zootehnic. Dar soia este și o plantă de importanță majoră alimentară. Nu mai vorbesc de raportul acesta dintre specii. N-avem reproducție, suntem obligați să importăm material biologic de afară. Cine este subordonat importului de material de cercetare de afară nu-și va echilibra niciodată din punct de vedere economic și financiar agricultura", a adăugat președintele ASAS.
Seceta este o mare problemă
Fostul ministru al Agriculturii a menționat că seceta continuă să fie una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă țara noastră, în condițiile în care fenomenul este prezent aproape în fiecare an pe zone mai mari sau mai mici, alături de instabilitatea politică din zona Balcanilor și a Mării Negre.
"Spuneam în urmă cu 20 de ani reprezentanților Băncii Mondiale că România se confruntă cu doi generali. Doi generali foarte importanți, care sunt prezenți și astăzi: în primul rând, generalul secetă, pentru că seceta în România este prezentă în 8 din 10 ani. Dar dacă facem analiza și luăm datele de la Autoritatea Națională de Meteorologie, vedem că seceta în România este prezentă în fiecare an, sigur pe suprafețe mai mari sau mai mici, din păcate. Al doilea general era instabilitatea politică din zona Balcanilor, din zona Mării Negre, care, iată, este și astăzi", a spus el.
Întrebat cum poate face față România schimbărilor climatice, Tabără a explicat că România are nevoie pe lângă irigații de soiuri reziste la șocurile termice, tolerante la seceta atmosferică, care este mult mai pregnanta decât cea a solului.
"Climatul temperat-continental din România este diferit de cel din Ungaria sau din Franța. Aici sunt verile acestea super călduroase în care, atenție, nu apa din sol este cea mai mare problemă, ci seceta atmosferică, șocul termic, când umiditatea relativă se duce către 30% și se înregistrează temperaturi la nivelul solului de peste 50 de grade, iar plantele nu mai rezistă. Ele nu mai pot respira. Noi nu vom rezolva problema numai cu irigații. Va trebui să ne creăm acele organisme care să fie tolerante la astfel de fenomene. Problema rezervelor este o altă problemă pe care România trebuie să și-o trateze, sigur sunt niște costuri. Pe de altă parte, la nivelul UE s-a greșit blocându-se metodele noi de cercetare. Iată că revin discuțiile despre biotehnologii după 20 și ceva de ani, dar numai prin summit-uri și decizii politice nu rezolvăm nimic. Trebuie studii foarte serioase în spate, să le plătești, nu de azi pe mâine, și abia atunci poți oferi soluții care să dea durabilitate sistemului, pentru că în agricultură, măsurile pe care le iei azi nu se văd mâine, se văd peste doi sau trei ani, abia atunci vezi rezultatele. Trebuie gândite toate aceste măsuri, pentru că România poate intra într-o criză majoră, dacă neglijăm pajiștile, neglijăm zootehnia, neglijăm mica gospodărie, cu consecințe și mai mari în viața rurală și cu alte consecințe date de ceea ce înseamnă sistemul cultural identitar al României", a concluzionat președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS) "Gheorghe Ionescu-Șișești", Valeriu Tabără.
