Aproximativ 2,55 milioane de tone de hrană se aruncă în fiecare an în România, cea mai mare pondere fiind de mâncare gătită, fructe și legume, spune Aurel Simion, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).
"Deși există un grad de incertitudine în ceea ce privește datele referitoare la risipa alimentară în Uniunea Europeană, cantitatea de alimente produsă ce este irosită pare să fie inferioară estimărilor de la nivel mondial. Proiectul de cercetare finanțat de Uniunea Europeană estimează că aproximativ 20% din alimentele produse în Uniune sunt irosite.
Conform studiilor existente, în România se aruncă în fiecare an aproximativ 2,55 milioane de tone de mâncare, adică peste 350 de grame de mâncare, ceea ce înseamnă aproximativ 129 kg/cap de locuitor. Din cele 129 kg/cap de locuitor risipite anual, 24% este mâncare gătită, 22% fructe, 21% legume și 1% carne. Cea mai mare risipă de hrană se înregistrează în mediul urban, în timp ce în comunitățile rurale se folosesc metode tradiționale de valorificare a resturilor de alimente în gospodării. În mediul urban peste 95% din resturile din municipii ajung la groapa de gunoi. Costurile asociate risipei de alimente sunt de cel puțin două feluri: costuri economice și costuri de mediu. Donarea de alimente ar trebui încurajată și va rămâne permanent un factor esențial de reducere a risipei alimentare", a afirmat Drăgan.
Oficialul MADR a menționat că instituția pe care o reprezintă finanțează, în prezent, cinci proiecte ce vizează reducerea atât a risipei alimentare, cât și gazelor cu efect de seră.
"Este bine cunoscut faptul că schimbările climatice și sociale reprezintă provocări actuale și stringente la nivel global și european care impun identificarea și aplicarea unor soluții urgente și adecvate. Ministerul Agriculturii gestionează Legea 2017/2016 privind reducerea risipei alimentare și vine cu politici de rotire a culturilor în așa fel încât să promovăm plante care înmagazinează gazele cu efect de seră. Ministerul finanțează cinci proiecte care au ca temă reducerea risipei alimentare și reducerea gazelor cu efect de seră, promovează strategia pentru o economie circulară în așa fel încât să folosim tot ceea ce producem și cu un consum de energie al planetei mult mai mic (...)", a spus reprezentantul Ministerului Agriculturii.
În România, prin Legea nr. 47/2016, data de 16 octombrie a fost declarată Ziua Națională a Alimentației și a Combaterii Risipei Alimentare, scrie Agerpres.
Un studiu realizat de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, care evaluează percepția populației privind risipa alimentară în România, produsele de panificație și mâncărurile pregătite acasă sunt cele care au cel mai mare risc de risipă în gospodăriile românilor, deși tendința de risipire s-a diminuat semnificativ în ultimii ani (2020 față de 2016) cu 63,8%, respectiv cu 61,11%.
Conform cercetării, până la 50% din toată risipa alimentară o produc consumatorii individuali din orașe. "Cheltuim pe hrană 40% din venituri, iar 33% - 50% din aceasta ajunge direct în coșul de gunoi. De cele mai multe ori, cantitatea de mâncare aruncată într-o zi de o persoană reprezintă o masă completă, în jur de o jumătate de kilogram", arată studiul citat.
Cu toate acestea, nivelul mediu al risipei în rândul consumatorului urban din România a scăzut la 6,5% în 2020, de la 10,43% în 2016, iar pentru 2030 estimările arată că se va atinge obiectivul de reducere cu 50% a risipei alimentare.
Retailerul de mobilă Ikea a organizat, luni, evenimentul cu tema "One Home, One Planet 2021", în care s-au aflat la aceeași masă lideri din mediul ONG, de business, academic, administrație publică și reprezentanți ai companiei suedeze.
