Apicultorii români solicită autorităților acordarea unui sprijin financiar de 10 euro/familia de albine, având în vedere dificultățile majore cu care se confruntă sectorul din cauza condițiilor meteorologice extreme din anul 2024 și a impactului negativ al importurilor de miere extracomunitară asupra pieței interne.
"Anul 2024 a fost marcat de o serie de evenimente meteorologice extreme care au afectat drastic producția apicolă. În Europa și nu numai, condițiile atmosferice, schimbările de climă provoacă mari probleme familiilor de albine și, din păcate, nici România nu face excepție. În acest an, am pierdut cam 40-45% din producția de miere la nivel național. Producția a fost afectată începând cu primul cules, cel de rapiță, continuând cu cel de salcâm, unde producția a fost calamitată până la 70% în unele zone, teiul la fel, iar la floarea-soarelui producția a fost compromisă în cea mai mare parte a țării din cauza temperaturilor excesive", a declarat, pentru președintele Asociației Crescătorilor de Albine din România (ACA), Ioan Fetea.
Acesta afirmă că apicultorii fac eforturi deosebite pentru supraviețuirea și păstrarea familiilor de albine, în condițiile în care cheltuielile sunt tot mai mari, iar fără un sprijin financiar din partea statului efectivele de albine ar putea fi reduse în acest an, scrie Agerpres.
"În ultimii ani, apicultorii au făcut eforturi deosebite pentru a menține în viață familiile de albine. Nu se pune problema unei rentabilități în acest moment. Din discuțiile pe care le-am avut și le avem zi de zi cu apicultorii, mulți dintre ei nu vor introduce la iernat efective mari de albine, vor unifica roiuri sau familii mai slabe. Anul acesta, apicultorii au avut cheltuieli suplimentare față de sezonul 2023, undeva la 218 lei pe familia de albine. Vă dați seama că numai la o familie de albine este un efort financiar în plus de peste 200 de lei, la 10 familii sunt 2.000 de lei, iar la 100 de familii - 20.000 de lei. Nu este ușor, mai ales în condițiile în care nici cantitatea de miere care s-a realizat în acest an nu poate fi valorificată la un preț ce ar putea să asigure recuperarea sau acoperirea parțială a acestor cheltuieli. În plus, tinerii nu se mai prezintă la cursuri, nu mai sunt interesați de această activitate, pentru că își dau seama că e foarte greu să supraviețuiești și să-ți menții familia dintr-o activitate care depinde 99% de natură", a avertizat șeful ACA.
Pe de altă parte, aceste dificultăți sunt agravate și de prezența pe piața internă a mierii extracomunitare, care a dus la scăderea semnificativă a prețurilor și a afectat capacitatea apicultorilor români de a-și valorifica producția modestă obținută în 2024.
"Suntem în al treilea an în care exporturile de miere au scăzut foarte mult, iar apicultorii trebuie să facă față acestor provocări legate de valorificarea mierii. Mierea care intră și în România și se valorifică pe rafturile magazinelor mari este o miere-amestec cu miere din Ucraina sau din China, amestecuri care nu au nimic cu calitatea deosebită pe care o are produsul românesc, dar prețurile la care acestea sunt importate sigur că fac o concurență acerbă produsului românesc. Astăzi se importă cu 6-7 lei kilogramul de miere, iar pe noi ne costă aproape dublu, undeva la peste 12-13 lei un kilogram de miere", a spus Ioan Fetea.
Potrivit sursei citate, criza din apicultura românească nu va fi rezolvată prea ușor, chiar dacă în prezent Uniunea Europeană încearcă să implementeze o etichetare care să indice țara de proveniență a mierii, în cazul amestecului, și procentul de amestec, deoarece în continuare în Europa intră destulă miere îndoielnică.
"Sunt țări care produc miere îndoielnică și în continuare intră astfel de miere în Europa. Am văzut că Uniunea Europeană chiar dorește să pună o taxă vamală pe mierea importată din Ucraina. Acum s-a trezit să facă această vămuire, când s-au luat deja aproape 45.000 de tone anul acesta, iar depozitele sunt pline? Ucraina avea o normă de 18.000 de tone, s-a ajuns la 44.000 tone import și probabil anul viitor vor începe tot în acest ritm, astfel încât este foarte greu să stăpânim controlul acestor activități, care sigur că vor duce la falimentul în mare parte a activității apicole. Această activitate a cunoscut o dezvoltare mai ales după aderarea României la Uniunea Europeană, când au apărut mulți apicultori profesioniști. Însă, în condițiile actuale, o să înceapă să renunțe, pentru că e cam greu să reziste, chiar dacă au făcut investiții serioase, unele pe fonduri europene. Vor renunța la ele și se vor orienta spre alte activități mai rentabile", a afirmat președintele ACA.
Având în vedere toate aceste dificultăți cu care se confruntă sectorul apicol din România, ACA a transmis încă din luna iulie o adresă la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) în care solicită acordarea "unui sprijin financiar concret pentru apicultorii români", astfel încât aceștia să poată face față provocărilor actuale și să își poată continua activitatea. De asemenea, organizația a solicitat și implementarea unor măsuri legislative pentru protejarea pieței interne de mierea extracomunitară, care afectează grav valorificarea producției autohtone, dar și pentru sprijinirea creșterii consumului de miere în România.
"Noi am făcut deja demersuri la Ministerul Agriculturii pentru a găsi fonduri, un sprijin de minimis pentru sector, iar domnul domnul ministru (Florin Barbu n.r.) a promis încă de anul trecut că va fi prins în bugetul de anul acesta. Era un ajutor undeva între 5 și 10 euro pe familia de albine. Răspunsul pe care l-am primit de la dânșii este deja un laitmotiv, care vine de 3-4 ani: în funcție de sumele care vor fi disponibile, se va vedea dacă se vor aloca sau nu aceste fonduri și pentru familiile de albine. Or, în această perioadă suntem în perioada de formare a rezervelor de iernare pentru familiile de albine, care presupune o rezervă între 10 și 17 kilograme de hrană pentru menținerea în viață, dezvoltarea familiilor și, sigur, pentru începutul de activitate în primăvara viitoare, în așa fel încât să avem familii de albine puternice", a explicat reprezentantul asociației apicultorilor.
El a menționat că, din cauza acestor schimbări climatice și a temperaturilor extreme, albina și-a modificat comportamentul, iar în ultima perioadă au fost o serie de atenționări referitoare la faptul că albinele au devenit irascibile și atacă.
"Din păcate, albina când nu are cules îl atacă și pe apicultor, umblă prin spatele stupului. Ea este obișnuită să muncească, nu să întindă mâna. Dar, ce să facem? Am devenit din păcate dependenți de aceste fonduri, de acest sprijin financiar, chiar dacă în urmă cu ceva timp nu ne gândeam la astfel de perioade", a subliniat Ioan Fetea.
De asemenea, șeful ACA a susținut că, în cazul în care nu va exista niciun sprijin financiar pentru sectorul apicol, acesta riscă să intre în colaps, o situație care nu s-a mai întâlnit în România de peste 40-50 de ani.
"În cazul în care nu vom primi niciun sprijin, ne paște și pe noi un colaps care probabil nu s-a mai întâlnit în ultimii 40-50 de ani în România, decât atunci după revoluție, când efectivele au scăzut cu aproape 60-70%, și ar fi păcat, pentru că încă mai avem o bază meliferă care în condiții normale de precipitații și de vreme, asigură rentabilitatea stupinelor. Din păcate, suntem obligați să stăm cu mâna întinsă an de an spre guvern pentru a fi sprijiniți, nu să recuperăm pierderile, dar pentru a ne putea menține în viață măcar familiile de albine", a adăugat el.
Nu în ultimul rând, șeful ACA și-a exprimat regretul că statul nu a găsit încă soluții pentru aplicarea programului "Mierea în Școli", amânat deja pentru al 18-lea an consecutiv, deși România se află în coada clasamentului european privind consumul de miere.
"Guvernul nu găsește încă soluții pentru a valorifica mierea românească pe plan local, pentru copiii din România, pentru bolnavii din spitale, pentru bătrânii noștri, chiar dacă în ultimii trei ani a scăzut posibilitatea de valorificare și de export a mierii românești și, bineînțeles, a scăzut și consumul. Vedeți, nu a reușit să găsească soluții pentru programul 'Mierea în Școli'. În aceste condiții, mierea se vinde de-a lungul drumurilor, pe toate șoselele din țară, se vinde în piețe, noi încercăm să promovăm în continuare mierea românească și produsele apicole prin târgurile apicole pe care le organizăm, dar și pentru a sprijini apicultorii și a menține acest sector atât de frumos la un nivel de dezvoltare și de producție cât se poate de bun", a susținut reprezentantul apicultorilor români.
În ceea ce privește prețul de achiziție al mierii, Fetea a menționat că producția slabă din 2024 va aduce și prețuri mai mari.
"În prezent, la achizitori mierea polifloră este la un preț între 8 și 11 lei, depinde de achizitor, unde o vinde, ce face. Mierea de tei va fi mai scumpă cu 1- 2 lei, iar mierea de salcâm are un preț de achiziție undeva la 14-15 lei. Sigur, așa cum am spus, s-a făcut în cantități mici și este de presupus că va crește acest preț de achiziție, pentru că a fost compromisă producția între 50 și 70% în cea mai mare parte a țării, iar mierea de salcâm a fost întotdeauna apreciată de consumatorii români", a arătat președintele asociației.
Conform datelor oficiale, România are în prezent 2,3 milioane de familii de albine, însă șeful ACA consideră că este destul de greu de ținut o evidență foarte corectă, atâta timp cât nu se face și un inventar, pentru că sunt încă apicultori, undeva între 5 și 10%, care nu sunt înregistrați nicăieri.
România ocupă, în prezent, locul doi în Europa la numărul de familii de albine, după Spania, cu un total de 2,395 milioane, și locul trei la producția de miere.
Consumul mediu de miere în România este undeva între 600-750 de grame pe om anual, potrivit ACA, deși datele Institutului Național de Statistică indică un consum de aproape un kilogram pe locuitor anual.
La nivel național sunt înregistrați peste 35.000 - 37.000 de apicultori, în jur de 50% fiind membrii ACA, care dețin peste 60% din efectivele de albine din România.
