Industria vinului s-a revoltat în legătură cu o serie de modificări extrem de controversate aduse de premierul britanic Rishi Sunak la sistemul de taxe pe alcool, iar Cramele Recaș, unul dintre cei mai importanți producători român pe această piață, a reacționat schimbând modul în care își produce vinurile pentru piața britanică, relevă informațiile analizate de Profit.ro.
Philip Cox, director de export și acționar al Cramele Recaș, afirmă că birocrația suplimentară pe care o presupune vânzarea către o țară din afara UE "a îngreunat situația", dar că cel mai "rău" lucru care s-a întâmplat cu Marea Britanie ca piață a fost introducerea modificărilor extrem de controversate ale taxei pe alcool.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Propus pentru prima dată pe vremea când Sunak era cancelar, în timpul mandatului de premier al lui Boris Johnson, noul sistem taxează băuturile alcoolice în funcție de nivelul de alcool, înlocuind sistemul anterior, format din patru taxe separate, care acopereau berea, cidrul, băuturile spirtoase, vinul și vinul fabricat, cu unul semnificativ mai complex.
"Când s-a întâmplat Brexit, eram convins că va fi un dezastru. Și a adăugat 20-30 de cenți pe sticlă din cauza costurilor logistice suplimentare. Dar când Guvernul britanic vine și adaugă o liră în plus pe sticlă la impozit, nu mai pare atât de rău! Dar este rău pentru consumatorii britanici și pentru industrie, deoarece înseamnă că oamenii beau mai puțin vin", explică Cox.
Pentru a evita operațiuni complicate în jurul noului sistem, Cramele Recaș a schimbat modul în care produce vinurile pentru piața britanică:
"Am scăzut alcoolemia vinurilor special pentru clienții noștri britanici. Am făcut acest lucru acolo unde am putut, de exemplu cu Pinot Grigio pentru Tesco sau cu rose-urile noastre - le-am redus la 11% din cauza situației fiscale".
Cox spune că produsele cu un nivel mai scăzut de alcool sunt o "tendință", dar a dezvăluit că nu este ușor să fie redus nivelul de alcool: "În comparație cu colegii noștri din emisfera sudică, pentru că ei o pot face doar adăugând apă în vin, noi nu putem face asta în Europa, trebuie să lucrăm cu strugurii. Așa că am cules mai devreme, ceea ce este mai dificil decât pare, mai ales când ai 5.000 de hectare de unde culegi", spune Cox.
Cu toate acestea, culesul timpuriu nu este o soluție pentru toate vinurile din portofoliul Cramele Recaș.
"Vinurile nu sunt mai rele pentru asta - din punct de vedere stilistic, îmi place destul de mult că ceel albe și rose sunt mai proaspete și mai ușoare, dar nu prea poți face asta pentru vinurile roșii. Am putea face ceea ce fac australienii și să facem un vin roșu cu grad ridicat de alcool și să-l diluăm, ar putea avea un gust mai bun decât să-l facem din struguri roșii culeși înainte de a fi complet copți. Dacă nu se coc, nu au gust".
Cox spune că Brexitul nu a diminuat neapărat dorința companiei de a ținti consumatorii britanici: "Un lucru este dorința, iar un alt lucru este ceea ce se întâmplă de fapt. Ne-a făcut să facem un efort conștient pentru a ne crește piețele din Europa continentală - în 2016, Marea Britanie reprezenta 80% din vânzările noastre la export, acum este de 20%, dar nu a scăzut, pur și simplu am început să vindem mult mai mult vin în alte țări."
Potrivit datelor Observatorului Complexității Economice, în 2022, România a exportat vin în valoare de aproximativ 35,2 milioane de dolari (circa 32,5 milioane de euro), ceea ce o situează pe locul 34 în lume ca mărime. Cea mai valoroasă piață de desfacere a fost Olanda (10,2 milioane de dolari/ 9,4 milioane de euro), Marea Britanie fiind pe poziția a treia (3,8 milioane de dolari/ 3,5 milioane de euro).
În ceea ce privește preferințele, Cox spune că britanicii au o predilecție pentru Pinot Noir-ul companiei.
"Majoritatea clienților noștri din Marea Britanie doresc soiuri internaționale, dar în ultima vreme am promovat mai multe soiuri locale în off-trade, iar în on-trade facem multe eforturi pentru a ne promova rosé-ul", a declarat acesta.
Cramele Recaș, companie înființată în 1991, este deținută astăzi de investitorul britanic Philip Andrew Cox și de Elvira Cox (30% în total), de Gheorghe și Lia Iova (31%) și de Ioan și Maria Georgiu (31%), iar restul participațiilor aparțin unor acționari mai mici.
Philip Andrew Cox (52 de ani) a venit în România în 1991 și, inițial, a lucrat în distribuția de bere, ulterior reorientându-se către producția și distribuția de vin.
El a investit în cele din urmă, în 1998, în Cramele Recaș.
Cei doi parteneri români - Gheorghe Iova (61 de ani) și Ioan Georgiu (61 de ani) - conduceau echipa de la Cramele Recaș în momentul în care antreprenorul britanic a decis să investească acolo și, astfel, cei trei au devenit asociați.
