Spre deosebire de celalte state europene, prețurile din România sunt mai mici pentru kilogramul de pâine albă (franzela), calculat la 0,98 euro, și pentru pieptul de pui file, care se ridică la 4,95 euro pe kilogram. La popul opus se află Luxemburg, unde un kilogram de pâine ajunge până la 4 euro, iar pieptul de pui file, la aproape 16 euro, potrivit datelor Eurostat (2014), citate în raportul OCDE de analiză a impactului reglementărilor asupra mediului concurențial.
Pâinea este însă mai ieftină în Republica Cehă și în Bulgaria, în timp ce pieptul de pui este mai accesibil în Lituania și Polonia, mai arată datele raportului.
Cu toate acestea, prețul laptelui dulce este mai mare în România decât în majoritatea statelor europene. Experții OCDE arată că prețul de 1,08 euro pe litru plasează România în rândul celor mai scumpe țări de pe continent la acest capitol. Laptele are prețul cel mai mare în Norvegia, unde ajunge aproape de doi euro pe litru. Urmează apoi Italia, Luxemburg, Elveția și Cipru, unde prețul laptelui se situează în jurul valorii de 1,5 euro. Laptele cel mai ieftin din Europa se găsește în Polonia, cu mai puțin de un euro pe litru.
România înregistrează, de asemenea, unul dintre cele mai scăzute niveluri pe cap de locuitor din UE în ceea ce privește sumele absolute alocate consumului de alimente – 1.100 de euro pe cap de locuitor la nivelul anului 2012, media UE fiind de 1.700 de euro. Cu toate acestea, cheluielile cu mâncarea reprezintă 28,1% din totalul cheltuielilor gospodăriilor din România, fiind cel mai ridicat procent din rândul statelor membre UE (media europeană situându-se la 11,4%).
Sectorul procesării produselor agro-alimentare a generat o valoare adăugată brută de 1,4 miliarde de euro în 2013, reprezentând aproximativ 1% din economia totală a României. În 2014, în acest sector lucrau 156.613 de persoane. Valoarea adăugată generată de sectorul procesării de alimente a scăzut în perioada 2009-2013 comparativ cu valoarea adăugată generată de toate sectoarele de producție și a reprezentat doar 10% în 2013.
CITEȘTE ȘI TOP Retailul modern din România s-a apropiat de pragul de afaceri de 10 mld euro în 2015, an în care și-a dublat profitul Procesarea și conservarea cărnii și fabricarea de produse din carne este cea mai importantă ramură a sectorului procesării alimentare, cu o valoare de producție de peste 400 de milioane de euro (la costurile aferente anului 2013) și reprezentând peste 30% din totalul sectorului. Cele mai importante companii din acest subsector sunt Smithfield Prod (cu o cifră de afaceri de 180,16 milioane de euro la nivelul anului 2014 și o cotă de piață de 6,61%), Unicarm SRL (cu o cotă de piață de 149,03 milioane euro în 2014 și o cotă de piață de 5,47%) și Aaylex Prod (cu 86,81 milioane de euro cifră de afaceri ăîn 2014 și o cotă de piață de 3,18%).
Pe locul al doilea se situează fabricarea de produse de panificație și făinoase, cu o valoare de producție de 357,1 milioane de euro, ceea ce înseamnă 25% din valoarea adăugată a sectorului. Principalii jucătorii în acest domeniu sunt Chipita România (cu afaceri de 70,32 de milioane de euro în 2014 și o cotă de piață de 5,13%), Vel Pitar (cu afaceri de 68,68 de milioane de euro în 2014 și o cotă de piață de 5,01%) și Croco SRL (cu o cifră de afaceri de 25,88 milioane de euro în 2014 și o cotă de piață de 1,89%).
Pe locul al treilea se situează producția de lactate, cu o valoare adăugată de 144 de milioane de euro, adică 10% din tot sectorul. Aici, princialii jucători sunt Albalact (cu afaceri de 106,85 milioane de euro în 2014 și o cotă de piață de 10,44%), Danone – Producție și distribuție de produse alimentare (cu o cifră de afaceri de 102,67 de milioane de euro și o cotă de piață de 10,03%) și FrieslandCampina (cu afaceri de 90,14 milioane de euro în 2014 și o cotă de piață de 8,8%).
CITEȘTE ȘI Fondatorul primei cooperative a crescătorilor de vaci merge la Cioloș: Preferăm să murim pe mâna noastră! Aceste trei subcategorii sunt urmate de fabricarea uleiurilor și grăsimilor de origine vegetală și animală (4%), fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor (3%) și procesarea și conservarea peștelui, crustaceelor și moluștelor (1%).
Printre recomandările experților de la OCDE se numără reglementarea modalităților de vânzare și procesare a produselor agro-alimentare. De pildă, produsele de panificație trebuie comercializate în zone special amenajate, separate, iar în ceea ce privește pâinea trebuie să aibă cel puțin 10 metri pătrați. Astfel de restricții, spun autorii raportului, impun costuri asupra participanților de e piață și pot crea bariere de intrare pentru noii jucători.
De asemenea, o altă recomandare este legată de cursurile de calificare pe care toți angajații care manipulează produse alimentare sunt obligați să le promoveze. Cursul și examenul cost 20 de euro și trebuie repetate o dată la fiecare trei ani. Experții OCDE recomandă aplicarea acestor reguli doar angajaților care ar putea prezenta riscuri pentru siguranța alimentară, venind în contact direct cu produsele alimentare. Astfel, excluzând personalul care nu este implicat în activități ce presupun un contact direct cu produsele alimentare (personalul tehnic sau administrativ), s-ar realiza economii cuprinse înre 0,53 milioane euro și 0,73 milioane euro.
Specialiștii OCDE au mai identificat că reglementările referitoare la drepturile de vot în cadrul asociațiilor producătorilor de lapte pot încuraja membrii acestora să facă schimb de informații sensibile despre producția fiecărui membru. ”Schimbul acestor informații ar putea ajuta membrii să ajungă la o înțelegere a modului de alocare a producției viitoare între aceștia sau ar putea fi utilizat pentru a monitoriza conformitatea cu o înțelegere deja stabilită a modului de alocare a producției între membri”, notează raportul citat. De aceea, se recomandă modificarea normelor de asociere, astfel încât acțiunile cu drept de vot să fie stabilite urmărind datele istorice privind producția și numai asociația să dețină drept de acces la informațiile de producție ale fiecărui membru.
Raportul realizat de OCDE cuprinde 152 de recomandări pentru îmbunătățirea cadrului de reglementare în trei sectoare cheie pentru economia autohtonă: procesarea produselor agro-alimentare, transportul de mărfuri (terestru și naval) și construcțiile. Cele trei domenii cheie reprezintă 12% din PIB și circa 401.000 locuri de muncă, ceea ce înseamnă 10% din totalul forței de muncă. Implementarea recomandărilor OCDE ar putea aduce o economie de aproximativ 434 milioane de euro pe an, respectiv 0,27% din PIB.
