Auditorii au emis o „opinie contrară”, cel mai sever tip de opinie asupra situațiilor financiare, ceea ce înseamnă că datele din bilanț nu prezintă în mod corect situația financiară a instituției.
Raportul Curții de Conturi a fost publicat pe 14 septembrie 2026 și vizează atât ANSVSA, cât și cele 45 de instituții aflate în subordinea sa: 42 de direcții sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene și trei institute naționale. Problemele identificate variază de la erori importante în contabilitate și datorii neînregistrate, până la plăți efectuate fără verificări suficiente și deficiențe ale sistemului de control intern, scrie News.ro.
Imobilele, supraevaluate cu peste 22 de miliarde de lei
Una dintre cele mai mari probleme identificate de Curtea de Conturi privește valoarea clădirilor și terenurilor aflate în patrimoniul ANSVSA.
În situațiile financiare, acestea au fost înregistrate cu o valoare mai mare cu peste 22 de miliarde de lei. Potrivit auditorilor, eroarea a fost generată de modul în care a funcționat programul informatic utilizat pentru calcularea valorii imobilelor. Acesta a actualizat automat valorile în funcție de inflație, fără să țină cont de momentul ultimei reevaluări, așa cum prevăd regulile contabile.
Cea mai mare parte a diferenței provine de la DSVSA Ilfov.
În alte județe, auditorii au constatat problema opusă: unele clădiri și terenuri erau înregistrate la valori mai mici decât cele reale, pentru că nu fuseseră reevaluate de mai mulți ani.
Diferențe între contabilitatea ANSVSA și datele raportate statului
Curtea de Conturi a găsit și diferențe între datele din contabilitatea ANSVSA și cele transmise prin sistemul național de raportare financiară Forexebug.
La unul dintre capitolele bugetare verificate, diferența depășește 52 de milioane de lei. Cu alte cuvinte, sumele raportate către sistemul național nu corespundeau cu cele evidențiate în contabilitatea instituției.
Auditorii au constatat și că ANSVSA nu a înregistrat în contabilitate peste 1,7 milioane de euro, echivalentul a aproximativ 8,7 milioane de lei, reprezentând sume solicitate de la Comisia Europeană pentru programe veterinare.
Banii nu au fost pierduți, însă nu au fost reflectați în evidențele contabile ale instituției. Potrivit raportului, problema a fost favorizată de lipsa unei proceduri clare pentru înregistrarea acestor sume.
Datorii de aproape 11 milioane de lei nu au fost înregistrate
O altă problemă importantă este legată de datorii.
ANSVSA nu a înregistrat în contabilitate datorii de aproape 11 milioane de lei, reprezentând servicii sanitar-veterinare care fuseseră deja prestate în a doua jumătate a anului 2024.
Situația a fost identificată la 19 dintre cele 42 de direcții sanitar-veterinare județene. Cele mai mari sume au fost constatate la DSVSA Neamț, în timp ce la DSVSA Ilfov diferența era de aproximativ 12.000 de lei.
Auditorii au constatat și situații în care facturi aferente anului 2023 au fost înregistrate drept cheltuieli în anul 2024. Astfel de practici afectează imaginea reală a cheltuielilor și a situației financiare pentru fiecare an bugetar.
Despăgubiri pentru 996 de porci care nu figurau în evidențele fermei
Cea mai gravă situație identificată de Curtea de Conturi privește plata unor despăgubiri pentru animale care, potrivit documentelor verificate de auditori, nu existau.
Cazul s-a petrecut în Vrancea, în ianuarie 2024, în timpul unui focar de pestă porcină africană la o fermă comercială.
Documentele întocmite de ANSVSA, inclusiv ancheta epidemiologică, indicau că în fermă se aflau 20.328 de porci. Cu toate acestea, despăgubirea acordată proprietarului a fost calculată pentru 21.324 de animale.
Diferența este de 996 de porci.
Potrivit raportului Curții de Conturi, reprezentanții firmei nu au putut explica diferența dintre efectivul consemnat în documentele oficiale și numărul de animale pentru care s-au acordat despăgubiri. La rândul său, DSVSA Vrancea nu a solicitat explicații înainte de efectuarea plății.
În același dosar, auditorii au identificat și alte plăți pentru care nu au fost făcute verificările necesare.
DSVSA Vrancea a plătit 270.948 de lei pentru carne confiscată și considerată „pagubă colaterală”, fără să verifice dacă firmele care au primit banii îndeplineau condițiile pentru acordarea despăgubirilor.
De asemenea, au fost plătiți 234.818 lei pentru medicamente veterinare distruse, deși decizia oficială privind sacrificarea animalelor nu prevedea și distrugerea unor medicamente.
Lucrări suplimentare de aproape 900.000 de lei, fără procedura de achiziție necesară
Probleme au fost identificate și în zona achizițiilor publice.
La Institutul de Igienă și Sănătate Publică Veterinară din București, un contract pentru lucrări de renovare a fost suplimentat fără organizarea unei noi proceduri de achiziție, deși valoarea și natura lucrărilor impuneau acest lucru.
Lucrările suplimentare au avut o valoare de aproape 900.000 de lei.
Curtea de Conturi a constatat că acestea au fost plătite din fonduri publice fără ca necesitatea lor să fie justificată corespunzător.
Cantități de materiale de construcții decontate în plus
La DSVSA Prahova, auditorii au identificat o altă situație privind cheltuielile pentru lucrări de construcții.
Un antreprenor a decontat pentru un proiect o cantitate de cărămizi cu 43 de bucăți pe metru cub mai mare decât cea utilizată efectiv. Diferența a dus la o plată suplimentară de peste 34.000 de lei din bugetul public.
La DSVSA Argeș, un calcul greșit privind acordarea unui spor salarial a generat o plată necuvenită de aproximativ 23.500 de lei. La această sumă s-au adăugat penalități pentru întârzierea recuperării datoriei.
Indemnizații de hrană peste plafonul legal
Curtea de Conturi a constatat și plăți salariale care au depășit limitele prevăzute de lege.
La DSVSA Vrancea și la Institutul de Igienă și Sănătate Publică Veterinară au fost acordate indemnizații de hrană peste plafonul legal.
La institut, suma plătită în plus s-a ridicat la aproape 44.000 de lei. O parte din bani a fost recuperată de la angajați chiar în timpul controlului.
La DSVSA Vâlcea, instituția a plătit aproape 45.000 de lei drept despăgubire pentru un teren, în baza unei hotărâri judecătorești care, la momentul efectuării plății, nu era definitivă. Auditorii au constatat că nu fusese stabilită responsabilitatea pentru efectuarea plății în aceste condiții.
Probleme și în controlul intern
Raportul Curții de Conturi indică probleme nu doar în gestionarea unor plăți, ci și în mecanismele interne prin care ANSVSA ar trebui să prevină astfel de situații.
Instituția nu avea un sistem adecvat prin care angajații să poată semnala neregulile, iar o parte dintre procedurile interne nu fuseseră actualizate.
În plus, departamentul IT propriu al ANSVSA a fost înființat abia în 2025 și avea un singur angajat.
Ce trebuie să facă ANSVSA
Unele dintre problemele constatate au fost remediate în timpul controlului. Au fost recuperate anumite sume plătite necuvenit și au fost corectate o parte dintre documentele și înregistrările contabile.
Pentru problemele rămase, Curtea de Conturi a stabilit măsuri și termene de remediere.
ANSVSA trebuie, printre altele, să clarifice modul de evidențiere și reevaluare a clădirilor și terenurilor, să recupereze sumele plătite nejustificat și să stabilească proceduri clare pentru înregistrarea fondurilor europene.
Termenul stabilit pentru remedierea acestor probleme este 31 decembrie 2026.
Probleme și la ANS
Curtea de Conturi a realizat un audit de conformitate în luna iulie, în urma căruia a constatat abateri semnificative și generalizate cu privire la modul în care Agenția Națională pentru Sport (ANS) a administrat terenurile și clădirile aflate în domeniul public și privat al statului, în raport cu legile, regulile și reglementările relevante.
Misiunea de audit de conformitate, derulată la ANS începând cu luna septembrie 2025, s-a încheiat cu o concluzie contrară, iar Curtea a sesizat organele de urmărire penală în legătură cu mai multe dintre neconformitățile constatate.
"În conformitate cu prevederile art.29 alin.(1) din Legea nr.94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Departamentul X Direcția 1 din cadrul Curții de Conturi a României a desfășurat misiunea de audit de conformitate cu tema "Verificarea modului de administrare a activelor imobilizate de natura terenurilor și clădirilor aflate în domeniul public și privat al statului", la Agenția Națională pentru Sport (ANS), aceasta fiind o misiune de raportare directă cu un nivel de asigurare rezonabilă.
Auditorii publici externi au auditat modul în care entitatea a administrat activele imobilizate de natura terenurilor și clădirilor aflate în domeniul public și privat al statului, în raport cu legile, regulile și reglementările relevante.
Pe baza activităților desfășurate și a probelor de audit suficiente și adecvate, exprimăm o concluzie contrară cu privire la modul în care ANS a administrat activele imobilizate de natura terenurilor și clădirilor aflate în domeniul public și privat al statului, întrucât am constatat abateri de la conformitate, care, luate individual sau cumulat, sunt deopotrivă semnificative și generalizate.
Raportul de audit este destinat Parlamentului României, entității auditate, Guvernului României, Ministerului Finanțelor Publice și Secretariatului General al Guvernului, precum și societății civile și altor părți interesate", se arată în raportul de audit.
Situații în care bunuri din domeniul public au fost închiriate, fără drept, de către persoanele juridice cărora aceste bunuri le-au fost date spre folosință gratuită
Potrivit auditului, ANS a exercitat defectuos și superficial atribuția de administrare și control a modului în care persoane juridice de drept privat și de utilitate publică au utilizat bunuri aparținând domeniului public al statului, primite în folosință gratuită, fără a respecta destinația acestora.
În urma verificărilor au fost identificate situații în care bunuri din domeniul public au fost închiriate, fără drept, de către persoanele juridice cărora aceste bunuri le-au fost date spre folosință gratuită, precum și cazuri în care acestea au edificat construcții pe terenuri proprietate publică și au intabulat dreptul de proprietate asupra acestor construcții, în mod nelegal, cu încălcarea dreptului de proprietate publică al statului.
Între altele, s-au constatat deficiențe cu privire la exercitarea dreptului de folosință gratuită de către Fundația pentru tenis "Academia Ilie Năstase" (Fundația) asupra unui teren proprietate publică a statului, precum și la modul de urmărire, de către ANS, a respectării destinației terenului și realizării proiectului asumat conform prevederilor legale.
Au fost și deficiențe cu privire la exercitarea dreptului de folosință gratuită de către Federația Română de Atletism asupra unui teren proprietate publică a statului.
Abateri la închirierea unor bunuri proprietate publică, indicii de încălcare a legii penale
La închirierea unor bunuri proprietate publică a statului român s-au consemnat o serie de abateri, între care: nerevizuirea anuală a contractelor de închiriere; derularea contractelor peste termenul prevăzut de lege; prelungirea duratei unor contracte prin acordul părților, fără organizarea unei noi licitații publice.
Totodată, s-a constatat practica suplimentării suprafețelor închiriate prin simple acte adiționale, fără organizarea de licitații publice și fără modificarea cuantumului chiriei.
Pentru abaterile constând în închirierea unor bunuri proprietate publică fără hotărâre a Guvernului, nerevizuirea anuală a nivelului chiriilor, suplimentarea suprafețelor închiriate fără licitație și intabularea nelegală a construcțiilor edificate pe terenuri proprietate publică, s-a constatat că există indicii de încălcare a legii penale, sens în care au fost sesizate organele de urmărire penală.
Deficiențe constatate
În cadrul auditului la ANS au fost constatate deficiențe, precum:
- încheierea și derularea unor contracte de închiriere a bunurilor proprietate publică în lipsa aprobării acestora prin hotărâre de guvern;
- dezmembrarea dreptului de proprietate privată a statului prin constituirea unui drept real de superficie, cu depășirea competențelor legale;
- inventarierea defectuoasă a activelor. La nivelul ANS și a 69 de subordonate au fost identificate neconcordanțe între datele din situațiile financiare și cele din Inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului (deficiență în valoare totală de 390.620.010,31 lei);
- neîndeplinirea obligațiilor de administrare, conservare și întreținere a patrimoniului public;
- înregistrarea și menținerea în evidența contabilă a unor terenuri și clădiri pentru care entitatea nu deține titluri de proprietate (deficiențe în sumă totală de 15.558.890,26 lei);
- o serie de direcții județene de sport și cluburi sportive nu au înregistrat în evidența contabilă sau au înregistrat în mod eronat active de natura terenurilor și clădirilor.
Recomandările adresate conducerii entității vizează o gamă largă de măsuri necesar a fi dispuse, atât la nivelul ANS, cât și la nivelul entităților subordonate, în vederea eliminării neconformităților identificate, stabilirii întinderii prejudiciilor aduse patrimoniului public și recuperării acestora, clarificării situației juridice a activelor și efectuării tuturor demersurilor pentru intrarea în legalitate.
Potrivit analizei efectuate de echipa de audit, în baza reevaluării și a evidenței contabile, în administrarea ANS - aparat central și a celor 102 de entități subordonate se regăsesc:
- 285 terenuri, în valoare totală de 2.297.909.222,14 lei;
- 1317 construcții, în valoare totală de 1.311.119.778,92 lei.
Raportul de audit de conformitate cu tema Verificarea modului de administrare a activelor imobilizate de natura terenurilor și clădirilor aflate în domeniul public și privat al statului, efectuat la Agenția Națională pentru Sport, cuprinzând totalitatea constatărilor și recomandărilor formulate poate fi citit aici.
















