Planul Germaniei de a schimba direcția politicii sale fiscale ar putea avea un impact transformator asupra economiei aflate în dificultate și asupra apărării europene. Totuși, parlamentul de la Berlin are la dispoziție un timp limitat pentru a implementa această schimbare istorică.
Politicile fiscale și economice au fost subiecte extrem de controversate în cadrul fostei coaliții de guvernare din Germania, contribuind la destrămarea acesteia la sfârșitul anului trecut, scrie News.ro
În contextul negocierilor pentru formarea unei noi alianțe guvernamentale, Uniunea Creștin-Democrată (CDU) și afiliata sa Uniunea Creștin-Socială (CSU), alături de Partidul Social-Democrat (SPD), par să fi ajuns la un progres semnificativ.
Marți, viitorul cancelar Friedrich Merz și alți lideri politici au anunțat planuri de reformare a frânei datoriei, un pilon fiscal de lungă durată al Germaniei, pentru a permite creșterea cheltuielilor pentru apărare. Totodată, au prezentat un fond special de 500 de miliarde de euro pentru infrastructură.
Pentru a pune în aplicare aceste măsuri, este necesară modificarea Constituției, ceea ce impune sprijinul a două treimi dintre parlamentari. În prezent, un astfel de vot ar putea trece, dar devine mai dificil odată cu instalarea noului parlament, care se va reuni pentru prima dată la sfârșitul lunii. Astfel, votul asupra acestor modificări ar putea fi forțat în doar câteva zile.
”Un pas mare, îndrăzneț și neașteptat – o schimbare radicală”
”Mare, îndrăzneț, neașteptat – o schimbare de paradigmă pentru Germania”, au declarat economiștii de la Bank of America Global Research într-o notă publicată miercuri, subliniind că acest pachet fiscal schimbă semnificativ perspectivele economice ale țării.
Economia germană s-a confruntat în ultimii ani cu o creștere slabă, oscilând între expansiune și contracție pe parcursul anilor 2023 și 2024, aproape de o recesiune tehnică (două trimestre consecutive de scădere a PIB-ului). Printre problemele acute se numără deficiențele infrastructurale, criza din sectorul construcțiilor de locuințe și dificultățile în industriile care au susținut istoric creșterea economică a țării, precum cea auto.
Totuși, există speranțe pentru o schimbare. Fondul special de investiții planificat ar putea stimula economia, conform analiștilor.
”Pe termen scurt, aceasta va stimula cererea internă, deoarece va exista o nevoie crescută de forță de muncă pentru construirea noilor infrastructuri, iar companiile vor beneficia de noi contracte guvernamentale”, a declarat Florian Schuster-Johnson, economist senior la Dezernat Zukunft, pentru CNBC.
Totodată, creșterea cheltuielilor pentru apărare ar putea avea efecte pe termen lung asupra economiei, conducând la extinderea capacităților de producție, cu posibile aplicații civile, a adăugat expertul.
Potrivit economiștilor Deutsche Bank Research, acest plan ar putea duce Germania peste actualul obiectiv NATO de cheltuieli pentru apărare de 2% din PIB, atingând 3% încă din 2026.
Merz a subliniat necesitatea unor măsuri majore pentru întărirea securității Germaniei și Europei, în fața amenințărilor geopolitice.
”În lumina pericolelor la adresa libertății și păcii de pe continentul nostru, principiul ‘orice este necesar’ trebuie acum să se aplice și pentru apărare”, a declarat el, potrivit unei traduceri CNBC.
Totuși, analiștii avertizează că planurile bugetare complete ale viitoarei coaliții sunt încă în discuție și ar putea include reduceri de cheltuieli care ar atenua impactul pozitiv al acestui stimul fiscal.
În același timp, Bernd Baumann, deputat din partidul de extremă dreaptă Alternativa pentru Germania (AfD), a declarat pentru Reuters că partidul său analizează legalitatea noilor măsuri și își rezervă dreptul de a le contesta.
Detaliile politicii fiscale
Fondul special de 500 de miliarde de euro nu va fi inclus în bugetul federal și va fi finanțat prin credite, fără a genera datorii noi. Fondurile vor fi distribuite pe o perioadă de 10 ani, vizând transportul, energia, educația, protecția civilă și alte sectoare de infrastructură. De asemenea, guvernele regionale vor primi o parte din bani pentru a-și susține finanțele.
Pentru a evita ca fondurile să fie afectate de frâna datoriei, acestea vor fi incluse direct în Constituție și exceptate de la regula fiscală.
În prezent, frâna datoriei limitează deficitul bugetar structural al guvernului federal la 0,35% din PIB anual. Conform noii reforme, cheltuielile pentru apărare care depășesc 1% din PIB nu vor mai fi incluse în acest calcul, permițând astfel o expansiune semnificativă a bugetului militar.
Această schimbare marchează o rupere de poziția tradițională a CDU-CSU, care în campania electorală pledase pentru păstrarea regulii din epoca Merkel. Friedrich Merz a sugerat însă ulterior că ar putea susține o reformă a sistemului fiscal.
Reacția piețelor
Planurile anunțate au provocat o reacție puternică pe piețe, indicele DAX al bursei de la Frankfurt crescând cu 3,4%, pe măsură ce companiile germane au impulsionat întregul indice Stoxx 600 din Europa. Sectorul construcțiilor și cel manufacturier au înregistrat câștiguri semnificative, la fel și băncile germane.
Costurile de împrumut ale Germaniei au crescut brusc. Randamentul obligațiunilor pe 10 ani, considerate un etalon pentru zona euro, a urcat cu peste 25 de puncte de bază, iar randamentul obligațiunilor pe 2 ani a crescut cu peste 16 puncte de bază.
Florian Schuster-Johnson, de la Dezernat Zukunft, a declarat pentru CNBC că piețele au fost surprinse de viteza și amploarea schimbărilor propuse.
”Mesajul clar este că Germania este din nou în joc și finanțată. Decizia anunțată aseară este cu adevărat remarcabilă. Germanii tind să întârzie când vine vorba de măsuri majore, dar atunci când acționează, o fac radical”, a concluzionat el.
