Președintele american Donald Trump a declarat că a solicitat unui număr de șapte țări să trimită nave de război pentru a menține deschisă strâmtoarea Ormuz, însă apelurile sale nu au dus la niciun angajament concret, în contextul în care prețurile petrolului cresc vertiginos pe fondul conflictului cu Iranul, relatează AP.
Președintele a refuzat să numească țările care depind în mare măsură de țițeiul din Orientul Mijlociu și cu care administrația negociază pentru a se alătura unei coaliții menite să asigure securitatea căii navigabile pe care circulă, în mod obișnuit, aproximativ o cincime din petrolul comercializat la nivel mondial, scrie News.ro.
„Solicit ca aceste țări să se implice și să-și protejeze propriul teritoriu, deoarece este teritoriul lor”, a spus Trump referindu-se la strâmtoare, susținând că acest canal de navigare nu este necesar Statelor Unite, având în vedere accesul propriu la petrol. Trump a făcut aceste declarații în timp ce răspundea la întrebările reporterilor, în timpul zborului de întoarcere din Florida la Washington la bordul avionului Air Force One.
China își procură aproximativ 90% din petrol din strâmtoare, în timp ce SUA obțin o cantitate minimă, a precizat Trump. El a refuzat să comenteze posibilitatea ca China să se alăture coaliției.
„Ar fi bine ca și alte țări să se ocupe de asta alături de noi, iar noi le vom ajuta. Vom colabora cu ele”, a declarat Trump. Anterior, el a făcut apel la China, Franța, Japonia, Coreea de Sud și Marea Britanie.
Ministrul de externe al Iranului, Abbas Araghchi, a declarat mai devreme pentru CBS că Teheranul a fost „abordat de o serie de țări” care solicită trecerea în siguranță a navelor lor. „Decizia aparține armatei noastre”. El a spus că unui grup de nave din „diferite țări” li s-a permis trecerea, fără a oferi detalii.
Iranul a declarat că strâmtoarea este deschisă tuturor, cu excepția Statelor Unite și a aliaților acestora.
Țările adoptă o atitudine prudentă după apelul lui Trump
Secretarul american al Energiei, Chris Wright, a declarat duminică pentru NBC că a fost „în dialog” cu unele dintre țările menționate anterior de Trump și a afirmat că se așteaptă ca China „să fie un partener constructiv” în redeschiderea strâmtorii.
Însă țările nu au făcut nicio promisiune.
Marea Britanie a declarat că premierul Keir Starmer a discutat duminică cu Trump despre importanța redeschiderii strâmtorii „pentru a pune capăt perturbării transportului maritim global” și a vorbit separat cu premierul Canadei despre acest subiect.
La bordul Air Force One, Trump l-a numit în mod specific pe Starmer, despre care a spus că inițial a refuzat să pună portavioanele britanice „în pericol”.
„Indiferent dacă vom primi sprijin sau nu, pot spune asta, și le-am spus: Ne vom aminti”, a declarat Trump.
Un purtător de cuvânt al Ambasadei Chinei în SUA, Liu Pengyu, a declarat anterior că „toate părțile au responsabilitatea de a asigura o aprovizionare cu energie stabilă și neîngrădită” și că China va „consolida comunicarea cu părțile relevante” pentru dezamorsarea conflictului.
Ministerul de Externe al Coreei de Sud a declarat că „ia act” de apelul lui Trump și că „va coordona îndeaproape și va analiza cu atenție” situația împreună cu SUA.
Există așteptări mari ca Trump să ceară acest lucru direct Japoniei atunci când prim-ministrul Sanae Takaichi se va întâlni cu el joi la Casa Albă.
Franța a declarat anterior că lucrează cu alte țări — președintele Emmanuel Macron a menționat parteneri din Europa, India și Asia — la o posibilă misiune internațională de escortare a navelor prin strâmtoare, dar a subliniat că aceasta trebuie să aibă loc atunci când „circumstanțele o permit”, adică după ce luptele s-au potolit.
Ministrul de externe al Germaniei, Johann Wadephul, care nu a fost menționat în apelul lui Trump, a declarat pentru televiziunea ARD: „Vom fi în curând o parte activă a acestui conflict? Nu.”
Între timp, stocurile de urgență de petrol „vor începe în curând să curgă către piețele globale”, a declarat duminică Agenția Internațională pentru Energie, descriind acțiunea colectivă de reducere a prețurilor ca fiind „de departe cea mai mare din istorie”.
Aceasta a actualizat anunțul de săptămâna trecută de 400 de milioane de barili la aproape 412 milioane. Țările membre din Asia intenționează să elibereze stocurile „imediat”, iar rezervele din Europa și America vor fi eliberate „de la sfârșitul lunii martie”.
Trump nu a răspuns direct dacă administrația sa discută despre vânzarea de contracte futures pe petrol ca o modalitate de a limita creșterea prețurilor la petrol.
„Prețurile vor scădea brusc imediat ce totul se va termina. Și se va termina destul de repede”, a declarat el reporterilor.
