Guvernul administrează economia mai puțin prudent decât ar trebui, reducerile de impozite și creșterile de cheltuieli administrative fiind practic finanțate prin îndatorare, ceea ce poate urca gradul de îndatorare a țării de la sub 40% din PIB astăzi la aproape de 60% din PIB în 10 ani, sunt avertismente ale Comisiei Europene, prezentate la Profit LIVE de consilierul economic al Reprezentanței CE la București, Istvan Jakab. Experții Comisiei vin la București peste aproximativ o săptămână, pentru a discuta pe această temă cu autoritățile.
El a arătat că nivelul creșterii economice a României de anul trecut a fost unul ridicat, dar că, pentru a gestiona situația economică, este nevoie de o anumită prudență.
"În momentul în care deficitul bugetar este construit aproape de 3%, când apare o dezvoltare economică nefavorabilă, în plin avânt pot să apară factori interni, dar mai ales externi din economia mondială, care pot să ducă foarte bine la o schimbare completă a situației. În acel moment, nu mai ai pe varianta bugetară un buffer, o marjă de manevră, și imediat deficitul bugetar o să fie mult mai mare, pot apărea probleme pe partea de împrumuturi pentru a acoperi unele cheltuieli care pot fi de natură salarială sau drepturi sociale, pot să apară probleme în a finanța investițiile. Dacă ne uităm la ce s-a întâmplat în 2008-2009, atenționarea din partea Comisiei - pentru toate statele membre - asta este: «În vremurile bune e bine să te gândești la construirea acestor buffere și să faci reformele structurale care te pot ajuta în vremurile rele», spune Jakab.
Întrebat dacă, vorbind de “hard landing" (aterizare forțată, n. red.), Comisia Europeană s-a referit la faptul că Guvernul administrează economia mai puțin prudent decât ar trebui, oficialul european a răspuns că da, pe unele politici fiind forțat la maximum pe partea de deficit.
"Am văzut că politica fiscală prociclică - reducerile de impozite, creșterile de cheltuieli - practic au fost finanțate prin îndatorare", spune acesta.
El arată că există o creștere economică importantă, dar și o inegalitate a veniturilor și a oportunităților destul de serioasă, iar sistemul de impozite și taxe nu reușește o redistribuire astfel încât aceste inegalități să scadă, fiind însă nevoie să fie analizate mai atent și cifrele de anul trecut.
Astfel, Comisia Europeană a observat paradoxul rezultat dintr-o creșterea economică importantă bazată în principal pe consum, dar cu încasări reduse din Taxa pe Valoarea Adăugată, care reprezintă o taxă pe consum, fiind nevoie de soluții de îmbunătățire a colectării din partea Guvernului și a ANAF.
Oficialul european a arătat totodată că rata îndatoririi este încă scăzută în cazul României, de sub 40% din PIB, dar că simularea efectuată la Bruxelles indică faptul că, dacă deficitele vor fi construite la fel, aproape de 3%, cu măsuri finanțate tot prin îndatorare, iar politicile nu sunt schimbate, atunci rata de îndatorare poate ajunge aproape de 60% din PIB în 2028, o concluzie care trebuie să atenționeze.
O altă constatare a Comisiei Europene este că reducerea cuantumului contribuției virate de stat la Pilonul II al pensiilor private obligatorii, operată recent de Guvern, are o influență pozitivă pe termen scurt pentru buget, dar o influență negativă pe termen lung pentru viitorii pensionari.
Toate declarațiile pot fi văzute AICI.
Recent, și Fondul Monetar Internațional a transmis, la București, că România va avea o creștere economică de aproximativ 5% în acest an, iar pe termen mediu avansul va încetini spre 3%, dar a atenționat asupra unor riscuri importante, cum ar fi deficitele bugetare mari pe fondul unor investiții publice reduse, dar și asupra capacității reduse a statului de a colecta taxe într-o economie în creștere accelerată.
Potrivit INS, economia românească a crescut anul trecut cu 7%, față de 2016, cel mai mare avans din 2008 până în prezent. În 2008, economia României a crescut cu 7,1%, în termeni reali, față de 2007.
Proiectul de buget pentru anul 2018 a fost construit pe o creștere a Produsului Intern Brut (PIB) de 5,5%, estimare mai precaută față de cea a Comisiei Naționale de Prognoză (CNP), de 6,1%. Deficitul bugetar (cash) este estimat la 2,97% din PIB, în timp ce deficitul ESA este de 2,96% din PIB, cu încadrare în ținta de deficit bugetar de sub 3% din PIB, potrivit Tratatului de la Maastricht.
Deficitul bugetar s-a situat anul trecut la 2,88% din PIB, sub ținta anuală stabilită, de 2,96%.
